• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Câte mii de euro va lua Tony Blair PENTRU FIECARE MINUT de conferință la București. Lista onorariilor pe care le cer foștii lideri ai lumii pentru a veni în România. EXCLUSIV

Gândul a aflat onorariile cerute pentru ca marii politicieni și economiști ai lumii să țină un discurs la București.

Fostul premier britanic Tony Blair vine luni la București, pentru a ține un discurs în cadrul unei conferințe despre viitorul Europei. Pe baza unor informații obținute din mai multe surse care lucrează în domeniul evenimentelor de acest fel, gândul a reușit să afle care este onorariul lui Blair și, de asemenea, cât cer cei mai reputați oameni politici și economiști pentru a veni să vorbească la București.

Prețul unei vorbe celebre

Contrar a ceea ce se sugerează în mediul politic, Tony Blair nu vine la București din rațiuni ideologice, din dorința de a transmite vreun mesaj crucial pentru dezvoltarea poporului român. El vine pentru că este plătit. Aceasta este regula de bază a uneia dintre cele mai bănoase ocupații de la ora actuală: aceea de speaker, adică de vorbitor la diferite evenimente.

Tony Blair este printre cel mai bine cotați vorbitori din lume și face parte, alături de nume precum Bill Clinton, Al Gore și Richard Branson, din „crema” așa numitei industrii a discursurilor. Or Bill Clinton a făcut, după cum el însuși a declarat, zeci de milioane de dolari numai din discursuri de când a plecat de la Casa Albă. Din 2001 și până anul trecut, adică în cei zece ani care s-au scurs de când a plecat de la președinție, Clinton a câștigat 75,6 milioane de dolari vorbind la diferite evenimente, potrivit unor rapoarte financiare consultate de CNN. În 2008 a primit 525.000 de dolari pentru un singur discurs, rostit la o conferință din Canada.

Acesta fiind termenul de comparație, cât costă să îl avem mâine pe Tony Blair la București? În 2008, cotidianul spaniol El Pais scria că Blair a perceput, pentru un discurs de 90 de minute la Madrid, un onorariu de 240.000 de lire sterline (aproximativ 290.000 de euro), ceea ce ne duce la 2.600 de lire (circa 3.200 de euro) pe minut.

În cazul discursului pe care îl va susține mâine la București, informațiile obținute de gândul indică un onorariu de aproximativ 200.000 de euro. La aceasta se mai adaugă costurile de transport, cazare, masă și alte asemenea cheltuieli. Totul pentru 3-4 persoane (Blair cere de obicei în contract să fie însoțit de 2-3 oameni în astfel de călătorii).

Primul zbor la clasa întâi pe care l-am găsit pe internet pe ruta Londra-București și retur, cu compania British Airways, costa, în 25 martie, 4.872 de lire de persoană, adică aproximativ 5.830 de euro de fiecare. În total, 23.320 de euro pentru patru bilete.

Un apartament prezidențial la hotelul Marriot din București costă 5.000 RON/noapte. Încă trei camere, de 900 RON fiecare pentru o noapte, și ajungem la 7.700 RON, adică aproximativ 1.750 de euro pe noapte. Acestea sunt cele mai „ieftine” variante, la care se mai pot adăuga tot felul de taxe suplimentare. Deci, cazarea și transportul presupun minimum un buget de 25.000 de euro. Mai rămân mesele, închirierea unei limuzine și paza.

gândul a aflat, combinând informații de la diverse surse de pe piață, inclusiv din interiorul unor agenții de impresariere internaționale, lista onorariilor pe care alți speakeri reputați le percep pentru a veni la București. Iată cât ne-ar costa să îi aducem pe cei mai informați oameni din lume în România:

Categoria 200.000 euro plus

Richard Branson, om de afaceri britanic, proprietarul Virgin Group – 300.000 de euro

Bill Clinton, fost președinte al SUA – 200.000 de euro

Click pentru a mări

Tony Blair, Richard Branson, Bill Clinton, George W. Bush, Al Gore și Colin Powell

George W. Bush, fost președinte al SUA – 200.000 de euro

Al Gore, fost vicepreședinte SUA – 200.000 de euro

Colin Powell, fost Secretar de Stat al SUA – 200.000 de euro

Tony Blair, fost prim-ministru al Marii Britanii – 200.000 de euro

Categoria 100.000-199.999 de euro

Mihail Gorbaciov, fost lider al Uniunii Sovietice, laureat al premiului Nobel – 120.000 de euro

Javier Solana, politician spaniol, fost Înalt Reprezentant pentru Politică Externă al UE – 100.000 de euro

Click pentru a mări

Javier Solana și Mihail Gorbaciov

Categoria 30.000-99.999 euro

Dominique de Villepin, fost premier francez – 80.000 de euro

Gerhard Schroeder, fost cancelar german – 70.000 de euro

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru Economie – 60.000 de euro

Nouriel Roubini, economist american – 60.000 de euro

Gary Kasparov, fost campion mondial de șah – 60.000 de euro

Robert Reich, fost Secretar american al Muncii – 55.000 de euro

Click pentru a mări

Nouriel Roubini, Gerhard Schroeder, Vaclav Klaus și Joseph Stiglitz

Lordul Peter Mandleson, politician laburist britanic și fost comisar european – 55.000 de euro

Vaclav Klaus, actualul președinte ceh – 45.000 de euro (fiind președinte în exercițiu, are securitatea asigurată de statul ceh)

Joschka Fischer, fost ministru de Externe al Germaniei – 45.000 de euro

Jacques Santer, fost președinte al Comisiei Europene – 40.000 de euro

Cherie Blair, avocat britanic, soția lui Tony Blair- 40.000 de euro

Lech Walesa, fost președinte al Poloniei – 35.000 de euro

David Miliband, politician laburist britanic – 30.000 de euro

Cum funcționează „industria discursurilor”

Fie că este vorba despre prezență fizică sau videoconferință ori de înregistrarea unui mesaj pe o anumită temă, toate sunt activități proprii acestei „industrii” a discursului. Există, la nivel mondial, numeroase organizații care pun la dispoziție diverși speakeri, de la foști șefi de stat la laureați ai premiului Nobel, activiști, oameni de afaceri și așa mai departe.

Totul este foarte bine structurat – pe site-urile acestor organizații, speakerii sunt grupați în funcție de domeniile pe care au expertiză și, mai important, de onorarii. Aceste onorarii nu sunt menționate pe site, ci există niște intervale pe care le poți bifa, în funcție de bugetul ales. Pe pagina de internet a Washington Speakers Bureau, de exemplu, dacă alegem ca subiect de conferință politica externă a SUA, avem următoarele variante de onorarii: sub 15.000 de dolari, 15.001-25.000 de dolari, 25.001-40.000 de dolari și peste 40.000 de dolari. Dacă dorim un invitat laureat al Premiului Nobel, există doar categoria 40.000 de dolari plus.

În cazul multor firme precum Washington Speakers Bureau, onorariile nu sunt divulgate nici măcar în prima etapă a discuției cu clientul organizator de conferință. Cu cât este speakerul mai cunoscut, cu atât durează mai mult până afli exact care îi este onorariul ca să vină în țara ta.

Branson vine pe 9 mai

Sumele puse în joc sunt uriașe. Numai onorariile vorbitorilor pot trece, după cum se poate vedea mai jos, de 200.000 de euro, pentru câteva zeci de minute de discurs. FinMedia, o firmă de media din România, îi aduce la Sala Palatului, în data de 9 mai, pe Richard Branson, patronul grupului Virgin. El va conferenția împreună cu Robin Sharma, expert în antreprenoriat și dezvoltarea afacerilor, pentru un cost cumulat de 400.000 de euro. Din această sumă, lui Branson îi revin aproximativ 300.000 de euro, sumă care include și cheltuielile de transport, cazare și masă.

Cât ia impresarul

Gianina Negreanu, vicepreședintele Forum Invest, companie care organizează conferințe de business, a declarat pentru gândul că vorbitorii nu primesc niciodată mai mult de 70% din onorariu. Restul banilor se duce la firmele în al căror portofoliu figurează – echivalentul impresarului în cazul artiștilor. Nimic nu poate fi aranjat pe parcursul vizitei oaspetului, a explicat Negreanu, în contractul încheiat de firmă și organizatorii evenimentului în cauză fiind stipulate toate detaliile legate de conferință.

Cherie Blair, soția lui Tony Blair, care a fost invitată în România, în 2008, la o conferință organizată de Forum Invest, a cerut să fie trecut în contract până și felul în care erau aranjate cablurile pe podiumul de la care a vorbit. Mai exact, doamna Blair a solicitat ca toate aceste cabluri să fie lipite de postament, pentru a intra cu capul sus pe scenă, fără a trebui să se uite la picioare, ca nu cumva să se împiedice, a povestit pentru gândul Gianina Negreanu.

Alți speakeri au preferințe referitoare la aerul condiționat, la lumini, la oamenii care îi însoțesc (șahistul rus Gary Kasparov cere să călătorească împreună cu soția lui). Din informațiile pe care le-am obținut de pe piață, am aflat că printre condițiile comune tuturor speakerilor sunt bilete de avion la clasa business sau la clasa întâi, hoteluri de cinci stele, decontarea cheltuielor din timpul vizitei în orașul sau țara respectivă – atât pentru ei, cât și pentru însoțitori-, ceea ce crește simțitor prețul total. Mai există, desigur, și costurile de securitate, care sunt direct proporționale cu popularitatea personajului.

O altă caracteristică a acestui domeniu este că prețul crește cu cât este țara mai îndepărtată de locul din care vine vorbitorul. Nu ne referim aici doar la costurile de transport. Onorariul este mai mare cu cât țara în care merge invitatul este mai mică și mai „ne-frecventată”, am aflat de la două surse din acest domeniu. Astfel că, pentru a aduce în România un speaker celebru, un fost lider politic de talia președinților americani sau, în cazul actual, premier al Marii Britanii, este nevoie de mici averi, după cum am arătat deja.

Foștii președinți români nu au onorariu

Cu toate că foștii șefi de stat străini au printre cele mai mari onorarii pentru discursuri, cei doi ex-președinți români, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, au declarat pentru gândul că nu percep niciun onorariu.

Ion Iliescu, spre exemplu, ne-a spus că singurele lui pretenții când este invitat să vorbească la o conferință internațională este asigurarea transportului și a cazării.

Emil Constantinescu a explicat pentru gândul că motivul pentru care nu are un onorariu este unul principial. „În ceea ce mă privește, indiferent de situație, nu percep, niciodată, onorarii. Sigur, aici e vorba de principiu, iar uneori poate am exagerat. De exemplu, în fiecare an sunt invitat la așa numitul Oslo Freedom Forum. Ei îmi oferă transport „business”, iar eu am spus că nu mi se pare corect, că pot merge și la „economic”, întrucât e mult mai important ca banii să fie folosiți pentru a fi aduși, în condiții excelente, oamenii care au avut de suferit. Deplasarea în sine nu mă costă nimic – beneficiez de transport și hotel -, dar nu primesc bani”, a declarat pentru gândul Emil Constantinescu.

Fostul președinte a respins și ofertele – consistente, spune el – de a asigura consultanță unor oameni de afaceri. „Am primit și oferte de consultanță din partea unor grupuri de afaceri. De exemplu, am participat la Londra, împreună cu două vârfuri economice, la un dineu. Atunci, fiul meu a negociat pentru mine un preț, explicându-mi-se limpede situația. Mi s-a propus, în perspectivă, să accept o consultanță. În America este o practică, toți oamenii cu funcții importante devin consultanții unor firme sau chiar intră în aceste firme”, a povestit Constantinescu. „Dar eu am venit din mediul academic și nu am făcut afaceri niciodată. Mai mult, am cerut asta și familiei, celor din jurul meu. Dacă aș fi acceptat, urma să fiu mereu disponibil, mereu întrebat la telefon. Aș fi avut un onorariu fix și unul variabil, în funcție de eveniment. Un onorariu mare, ce-i drept. Dar eu am spus un lucru: nu mi se pare corect ca un fost președinte, care a reprezentat la un moment dat o națiune, să devină consultantul unor oameni de afaceri, indiferent de câți bani ar însemna asta. Nu fac judecăți morale – este corect în ambele situații -, dar vorbesc de principiile mele. Acesta este modul meu de a gândi”, a conchis fostul președinte român.

Fundația care-l aduce pe Blair are legături cu PSD. Tăcere pe toată linia

Organizatorii conferinței lui Tony Blair sunt Fundația Multimedia pentru Democrație Locală (FDML) și Center for American Progress. Tema de discuție este „Viitorul Europei în noua ordine globală”. În deschidere, vor vorbi jurnalistul Emil Hurezeanu și președintele PSD Victor Ponta.

De aici începând, orice informație legată despre desfășurarea acestui eveniment sau despre contractul lui Tony Blair pentru această conferință a fost ținută secretă de părțile implicate.

gândul a contactat toți actorii care au legătură cu acest eveniment, în încercarea de a afla niște informații organizatorice și, mai ales, cine a plătit pentru aducerea lui Tony Blair la București, dat fiind că suma este, după cum am văzut deja, de ordinul sutelor de mii de euro.

Dan Sultănescu, directorul executiv al FDML, a refuzat să răspundă la orice fel de întrebare legată de eveniment, declarând că organizatorii vor oferi „la momentul oportun” informațiile necesare a fi aduse la cunoștința publică. Sultănescu și-a justificat tăcerea prin speculațiile apărute în presă, conform cărora Tony Blair ar fi adus la București pe bani europeni, dat fiind că proiectele FDML sunt cofinanțate din banii Uniunii. Informațiile sunt false, susține FDML.

gândul a contactat și celălalt organizator, Center for American Progress, un think tank cu sediul la Washington, DC, căruia i-am solicitat detalii despre această conferință. Singurul răspuns a fost un e-mail-tip, pe 19 martie, semnat de un membru al organizației pe nume Chris Semenas, care ne promitea că mesajul a fost transmis „departamentului adecvat” și vom primi un răspuns cât mai curând posibil. Până la data scrierii acestui articol, Center for American Progress nu a răspuns la întrebările adresate.

O solicitare similară a fost adresată și uneia dintre fundațiile fostului prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair Faith Foundation, pentru a vedea dacă aceasta are vreo conexiune cu organizarea evenimentului, dar nu am primit niciun răspuns.

Mai departe, gândul a vorbit cu rectorul Universității Româno-Americane, Ovidiu Fălcuț, care, atunci când a fost întrebat dacă instituția sa este implicată în organizarea conferinței, a răspuns negativ, subliniind că rolul universității este strict de gazdă. Tot negativ a fost răspunsul și la următoarea întrebare, și anume dacă Universitatea Româno-Americană a contribuit financiar în vreun fel: „Nu. Ba chiar am putea să spunem că noi suntem beneficiarii”, a răspuns Ovidiu Fălcuț, adăugând că organizatorii au plătit pentru închirierea sălii în care se va ține evenimentul.

L-am întrebat și pe Victor Ponta dacă PSD a contribuit în vreun fel la aducerea prestigiosului poilitician de stânga în România (Partidul Laburist, al cărui conducător Tony Blair a fost în intervalul 1994-2007, este principala formațiune de stânga din Marea Britanie). Trebuie menționat, în acest punct, că FDML are legături strânse cu PSD. Fundația, spre exemplu, este cea care a creat Centrul de Studii și Cercetări Infopolitic (CSCI), care face sondaje de opinie pentru social-democrați. PSD nu este implicat în aducerea lui Blair la București și nici nu a contribuit financiar, a declarat pentru gândul Victor Ponta, care a explicat că el a fost invitat să țină un discurs datorită legăturii social-democrate dintre el și Tony Blair.

Inchide