Ce spun SUA despre libertatea religioasă din România și cine sunt preoții „ostili”

Redactor:
Catalina Mihai
Ce spun SUA despre libertatea religioasă din România și cine sunt preoții „ostili”
Constituția României și alte legi protejează libertatea religioasă, iar guvernul respectă, în general, acest drept, dar există și cazuri de discriminare pe bază de religie, se arată în raportul pe 2013 al Departamentului american de Stat privind libertatea religioasă.

„Constituția și alte legi protejează libertatea religioasă, iar guvernul, în general, respectă libertatea religioasă. Totuși, autoritățile locale nu reușesc în continuare să răspundă la plângerile din partea grupurilor minoritare religioase privind discriminarea. O problemă semnificativă rămâne lipsa de progrese în ceea ce privește restituirea bisericilor greco-catolice date în 1948 de către regimul comunist Bisericii Ortodoxe”, se arată în raportul Departamentului de Stat publicat luni.

„Au existat cazuri de discriminare socială pe baza afilierii religioase, a credințelor sau practicilor religioase. Unii preoți ortodocși continuă să manifeste ostilitate față de grupurile religioase neortodoxe, inclusiv prin refuzarea accesului în cimitire”, se mai arată în raport.

Potrivit documentului, Biserica Greco-Catolică a contestat rezultatele de la recesământul din 2011, susținând, într-o scrisoare trimisă premierului, că „mulți repondenți au fost intimidați și nu și-au declarat adevărata confesiune, iar unii recenzori au refuzat să înregistreze confesiunea greco-catolică”.

Autorii raportului notează că, deși legile protejează libertatea religioasă, există restricții legale privind grupurile religioase în ceea ce privește înregistrarea lor și conferirea unui statut oficial.

Astfel, o asociație religioasă trebuie să aibă cel puțin 300 de membri și să furnizeze datele personale ale acestora, în timp ce orice alt fel de asociație are nevoie de trei membri pentru a fi înregistrată.

Totodată, asociațiile religioase beneficiază de anumite scutiri fiscale „potrivit Codului fiscal”. Documentul notează însă că în Codul fiscal nu există o reglementare privind scutirea de taxe pentru asociațiile religioase.

Raportul menționează faptul că există o lege pentru restituirea proprietăților religioase confiscate între 1940 și 1989, inclusiv cele evreiești, dar că, în practică, unele autorități locale încearcă să împiedice restituirea acestor proprietăți.

Astfel, raportul Departamentului de Stat arată că autoritățile române refuză în continuare să restituie clădirea Bibliotecii Batthyaneum, deși există în acest sens o Ordonanță guvernamentală și o condamnare la CEDO.

De asemenea, grupurile religioase neortodoxe se confruntă în continuare cu dificultăți privind accesul în cimitire și obținerea de pământ pentru construirea de cimitire, potrivit sursei citate.

Conform raportului Departamentului de Stat, s-au înregistrat atitudini antisemite și cazuri de negare a Holocaustului.

Inchide