Cinci mituri despre interceptările telefonice în România. Cum urmăresc procurorii e-mail-urile și discuțiile de pe Facebook ale românilor

Redactor:
Biro Attila
Fiecare român are de învățat

Dacă în Statele Unite presa relatează cu stupoare despre scandalul PRISM legat de interceptarea comunicațiilor de pe Internet, în România procurorii folosesc cu succes astfel de date ca probe în dosare penale. În țara noastră, interceptarea conținutului unui e-mail se face la fel de ușor ca interceptarea unei convorbiri telefonice. Pe lângă e-mail-uri, procurorii utilizează deseori fapte și date obținute legal despre localizarea unor inculpați. O astfel de probă a fost utilizată în dosarul Valiza. În acest context, gândul vă prezintă modalitățile de interceptare folosite de autoritățile române, precum și cinci mituri despre aceste insterceptări.

BACALAUREAT 2013. Totul despre BAC 2013 – calendarul examenelor, subiectele, baremele și REZULTATE BACALAUREAT 2013

E-mail, Facebook sau Mesenger, la fel de ușor de interceptat ca telefonul

Potrivit specialiștilor consultați de gândul, interceptarea e-mail-urilor, a comunicărilor pe Facebook sau a altor tipuri de comunicații desfășurate pe Internet se face la fel de simplu precum interceptările convorbirilor telefonice.

Ba mai mult, interceptările e-mail-urilor au și avantajul că nu mai trebuie transcrise. Astfel că un procuror poate solicita mandat dacă are date sau indicii că un cetățean comite o infracțiune și utilizează în acest sens e-mail-ul sau dacă procurorul consideră că pot obține probe conculudente din interceptarea e-mail-urilor. La fel ca în cazul interceptărilor telefonice, și la e-mail-uri interceptarea trebuie să fie aprobată de un judecător.

E-mail-urile și discuțiile de pe Facebook sunt interceptate în timp real

Procurorii pot intercepta corespondența online în timp real, la fel cum după obținerea unui mandat de la judecător pot intercepta în timp real și comunicațiile din chat-ul de la Facebook sau de pe orice altă rețea.

Pentru a realiza aceste interceptări, organele de anchetă nu au nevoie să ceară permisiunea Google sau Facebook, ori a diverșilor furnizori de servicii de e-mail. Astfel că interceptările se realizează prin sistemul de interceptări al SRI, care operează direct cu providerii de Internet.

Legislația din România și din UE spune că orice operator de telefonie sau provider de Internet este obligat să semneze protocoale de acest fel cu autoritățile. Prin aceste protocoale, SRI are acces la echipamentele acestor operatori și poate efectua interceptările telefonice sau cele de date.

Localizarea telefoanelor mobile, stocată de companiile de telefonie și folosită de procurori: cazul Valiza

Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, procurorii au posibilitatea să ceară, în baza unui mandat, și localizarea telefoanelor mobile. Mai exact, un procuror poate determina unde s-a aflat telefonul mobil al unui inculpat la un moment anume. Aceste date sunt stocate de companiile de telefonie.

Procurorii au folosit aceast tip de probatoriu în dosarul Valiza. După izbucnirea scandalului legat de mituirea jucătorilor de la U Cluj, Gigi Becali a încercat să acrediteze ideea că valiza cu bani era destinată cumpărării unui teren. Astfel că după ce mâna lui dreapta, Teia Sponte, a fost reținut, Becali a încercat să falsifice probe. Mai precis, a încercat să falsifice un antecontract de vânzare-cumpărare cu un cetățean din Cluj.  Patronul Stelei a declarat și a prezentat la DNA un contract care era întocmit și semnat în 14 aprilie. În realitate, procurorii au demonstrat că documentul a fost semnat după data de 7 mai când Teia Sponte a fost reținut.

Procurorii au solicitat prin mandat aprobat de judecător ca operatorii de telefonie mobilă să pună la dispoziția lor localizarea telefoanelor mobile deținute de Gigi Becali, Victor Pițurcă, avocata Ciul Alina și  Gheorghe Marion, presupusul vânzător al terenului. Toți patru au declarat că în 14 aprilie au participat la semnarea contractului dintre Becali și Marion pentru un teren din Cluj care ar valora fix 1,7 milioane euro, adică cu banii cu care a fost prins Teia Sponte.

După ce au primit datele de la operatorii de telefonie mobilă, procurorii au arătat că pe 14 aprilie cei patru nu s-au întâlnit și nu aveau cum să semneze contractul. În plus, coroborând aceste informații cu alte date, procurorii au stabilit că Gheorghe Marino se afla la Cluj unde a participat ca martor la un proces. „În legătură cu învinuitul Pițurcă Victor, listingul cu identificarea traficului telefonic și a celulei de localizare, îl plasează pe acesta, în data de 15.04.2008, în intervalul 00:28 min.-17:59 min., numai în str. Erou Iancu Nicolae nr.126.A, din localitatea Pipera, județul Ilfov, unde își are domiciliul, fiind exclusă prezența sa în imobilul din str.Aleea Alexandru nr.1, sector 1 București”, precizează procurorii în cadrul rechizitoriului din dosarul Valiza.

Localizarea personajelor din aprilie, reconstituită informatic în septembrie

Procurorii au primit mandat de la judecător pentru punerea la dispoziție a datelor de localizare pentru Becali, Pițurcă, avocata Ciul și Marino, acesta din urmă nefind monitorizat în luna septembrie 2008. Datele cerute se refereau la luna aprilie, deci cu patru luni în urmă față de momentul cererii. Din rechizitoriu, rezultă că procurorii au primit datele de localizare chiar și pentru Gheorghe Marino, al cărui telefon nu era ascultat după patru luni de la momentul în care acesta susținea că a fost în București.

Potrivit legislației, operatorii de telefonie sunt obligați să stocheze datele timp de șase luni. În 2012, a fost transpusă în legislația noastră directiva europeană a retenției datelor. Astfel, legea adoptată anul trecut prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de Internet să rețină timp de 6 luni anumite date ale abonaților care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru acțiunile de prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave.

Pe lângă interceptarea telefoanelor, în dosarul hackerului „Micul Fum”, care a fost acuzat că a spart adresele mai multor vedete, procurorii au utilizat ca metodă investigativă și interceptarea de date, ei cerând informații de la compania Facebook. Cum acesta folosea programe informatice pentru a-și ascunde IP-ul real, procurorii au cerut atât interceptarea telefonului său, cât și date de la providerii de Internet. Astfel că, prin coroborarea acestor date, procurorii l-au identificat pe „Micul Fum” în persoana lui Lazăr Marcel Lehel. Judecătorii l-au condamnat pe acesta la 3 ani de închisoare cu suspendare.

„În cauză, în vederea identificării autorului faptei, au fost solicitate administratorilor serverelor de poștă electronică YAHOO! și GMAIL, precum și reprezentanților rețelei de socializare FACEBOOK log-urile de acces din perioada în litigiu, atât la conturile compromise ale părților vătămate, cât și la conturile autorului atacurilor informatice”, se arată în rechizitoriu.

Cinci mituri despre interceptările telefonice

Mitul nr 1: SRI ascultă pe toată lumea. Principalul mit al interceptărilor este acela că toți cetățenii care au telefoane mobile sunt interceptați si ascultați de SRI. Anual, în România sunt înregistrate aproximativ 20.000 de mandate de interceptare. Dintre acestea, aproximativ 3.000 sunt în baza legii siguranței naționale. Cele mai multe dintre interceptările realizate de SRI sunt destinate organelor de cercetare penală, DIICOT, Parchetul General, DNA, etc.

Mitul nr 2: Interceptările se fac abuziv, cu încălcarea legii. În România, interceptările se fac în principiu în felul următor: procurorul formulează o cerere unui judecător, prin care solicită autorizarea interceptării unei persoane, judecătorul analizează cererea și decide dacă aprobă sau nu. Odacă ce a primit mandatul de interceptare de la judecător procurorul îl trimite către SRI care introduce mandatul într-un sistem electronic. Sistemul inregistrează mandatul și pornește înregistrarea convorbirilor.

Înregistrarea convorbirilor nu se face la SRI, ci la parchetul care a cerut și a primit mandatul de interceptare. Sistemul este automatizat, astfel că, odată ce perioada de interceptare aprobată a expirat, interceptarea comunicațiilor se oprește automat.

În România, sunt două categorii de interceptări, cel puțin cele care apar în dosarele penale. Prima categoria sunt înregistrările aprobate pe mandate normale și, de cealaltă parte, cele pe legea siguranței naționale. Aceste înterceptări sunt aprobate în baza articolului 91 din Codul Procedură Penală. Procurorul poate autoriza provizoriu pe 24 sau 48 de ore interceptarea fără mandat dar în mod obligatoriu după expirarea acestei periode trebuie să solicite un mandat post factum.

În România a existat un singur caz în care CEDO nereguli în procedura de interceptare. Este vorba de cazul Dinu Patriciu. Specialiștii spun însă că această condamnarea se datorează în principal unei legislației proaste de dinainte de 2004. După 2004, legislația privind interceptările a fost modificată și nu s-au înregistrat oficial cazuri de abuzuri.

Mitul nr 3: Interceptările pe siguranță națională, nelimitate și fără control. Potrivit specialiștilor contactați de gândul, în România se emit anual în jur de 3.000 de mandate de interceptare în baza legii siguranței naționale. Față de mandatele de interceptare obișnuite, aceste mandate sunt avizate de Curtea Supremă. Interceptarea pe legea siguranței naționale a unui cetățean are următorul traseu:
SRI colectează date sub suspiciunea de infracțiuni la legea siguranței și decide să ceară un mandat de interceptare.

Chiar și la SRI există un prim filtru pe aceste cereri. Serviciul formulează o cerere către procurorul general în care prezintă argumentele pentru care dorește să intercepteze convorbirile persoanei vizate. Procurorul general are posibilitatea să respingă cererea SRI.

De la Parchetul General, cererea ajunge la Curtea Supremă, unde judecătorii analizează acestă solicitare si aprobă sau nu mandatul. Potrivit specialiștilor, numărul de mandate emise în România depășește media de mandate/locuitor emise de alte țări din Europa. Atât Parchetul General, cât și SRI analizează aceste mandate în baza hotărârilor CEDO care s-au pronunțat pe cauze care priveau interceptări abuzive, astfel încât, în principiu, există anumite filtre și garanții că nu se vor comite erori sau abuzuri.

Mitul nr 4: Interceptările convorbirilor audio sunt modificate de SRI si procurori. Un alt mit al interceptărilor este acela că SRI și procurorii modifică fișierele audio ale interceptărilor. În fața instanțelor, în special în dosarele de corupție, inculpații au acuzat procurorii că au modificat interceptările astfel încât probele să fie în favoarea acuzării.

Fisierele audio cu interceptări sunt fișiere speciale care au în componență elemente de siguranță. La fel și fișierele video rezultate din supravegherea operativă video a unui acuzat. Astfel că, dacă un procuror ar dori să modifice un fișier video sau audio, aceste fișiere s-ar corupe și nu ar mai putea fi utilizate. De altfel, aceste fișiere conțin și date suplimentare prin care poate fi identificată fiecare persoană care a folosit documentele. Astfel că, potrivit specialiștilor consultați de gândul, este practic imposibil ca o interceptare să fie compilată.

Mitul numărul 5: Procurorii fac interceptări pe care le țin ascunse în sertare. Un alt mit al interceptărilor este acela că procurorii sau SRI realizează interceptări ilegale pe care le țin la secret și le utilizează în scopuri oneroase.

În realitate, sistemul informatic cu care realizează interceptări nu permite ascultarea telefoanelor fără mandat sau fără o ordonanță provizorie a procurorului care trebuie confirmată ulterior de judecător. Astfel că există în permanență o evidență oficială a celor care emit ordonanțe și celor care sunt ascultați. În plus, sistemul informatic șterge automat după 10 zile interceptările care nu sunt extrase din sistem și atașate unui dosar.

LOTO, LOTO 6/49. Numerele extrase la LOTO duminică, 9 iunie. Nu s-a câștigat la LOTO 6/49

104 milioane de euro pentru FCSB. Gigi Becali a bătut toate recordurile din Liga 1
Brigitte, șocată de ce a aflat! Sara i-a spus ce face Florin Pastramă în lipsa...
FOTO. Antonia a pozat fără jenă sau inhibiții! Și-a arătat complet trupul într-un body prea...
Saraca… Salman Khan o OBLIGĂ pe Iulia Vântur să facă asta… Totul a fost dezvăluit...
Scandal în familia lui Gigi Becali! S-a certat cu nepotul Vasile Geambazi! Motivul de la...
Trucurile de pe WhatsApp de care nici nu știai. Românii trebuie să le afle cât...
Valul trei. Suedia, care evitase iniţial restricţiile anti-COVID, accelerează campania de vaccinare
BANCUL ZILEI – Ce au făcut două virgine din București
Șefa serviciilor de informații din SUA, noi precizări despre originea coronavirusului. Ipotezele luate în calcul
Brigitte, șocată de ce a aflat! Sara i-a spus ce face Florin Pastramă în lipsa...
Locul din România considerat printre cele mai FRUMOASE din întreaga lume. „Un colț parcă rupt...
Adevărul despre salamul de Sibiu pe care românii nu îl știu. Ce conține, de fapt
Loto 6 din 49 și Joker. Toate numerele și toți câștigătorii de la extragerea de...
Momente uluitoare la metrou. O cunoscută vedetă a lăsat perplecși călătorii dintr-o staţie FOTO
ȘOC în lumea muzicii românești: Marele cântăreț A MURIT
Cum să ții postul profesionist. Alimentul vegan cu mai multe proteine decât carnea de pui
Concedieri MASIVE. Tarom se pregăteşte să dea afară jumătate dintre angajaţi. 700 de oameni sunt...
Modificare importantă făcută de Lidl. Ce schimbare importantă pe care trebuie să o ştie toţi...
Inchide