Cristi Danileț a comentat decizia CJUE privind cuplul gay Coman-Hamilton

Redactor:
Silviu Bănilă
Cristi Danileț a comentat decizia CJUE privind cuplul gay Coman-Hamilton
Cristi Danileț a comentat decizia CJUE privind cuplul gay Coman-Hamilton

„CJUE, acum câteva minute: Noțiunea „soț”, în sensul dispozițiilor dreptului Uniunii privind libertatea de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor, cuprinde soții de același sex.

Cu alte cuvinte: cred că dacă doi gay nu se pot căsători în România (legislația nostră interzice), ei se vor putea căsători în UE și reveni în România unde vor fi recunoscuți. O să fie cam ca mașinile înmatriculate în Bulgaria: refuzăm să le acordăm drepturi aici?! Atunci vor merge acolo să încheie actele și vor reveni”, a scris Danileț pe Facebook.

Decizia CJUE în cazul cuplului gay Coman-Hamilton: Noțiunea de SOȚ, în sensul dispozițiilor dreptului Uniunii privind LIBERTATEA DE ȘEDERE a cetățenilor Uniunii și a membrilor familiilor lor, cuprinde soții DE ACELAȘI SEX, se arată în decizia de joi a Curții de Justiție a Uniunii Europene, ca urmare a cazului Coman-Hamilton.

 „Deși statele membre sunt libere să autorizeze sau să nu autorizeze CĂSĂTORIA HOMOSEXUALĂ, ele nu pot împiedica LIBERTATEA DE ȘEDERE a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor”, se arată în comunicatul transmis de instituție.

ADRIAN COMAN, cetățean român și american, s-a căsătorit în anul 2005 cu CLAI HAMILTON, cetățean american. Cei doi au dat în judecată statul român, după ce i s-a refuzat recunoașterea căsătoriei oficiate în Belgia.

 „Având în vedere toate considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că, într‑o situație în care un cetățean al Uniunii a făcut uz de libertatea sa de circulație deplasându‑se și locuind efectiv, în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2004/38, într‑un alt stat membru decât cel a cărui cetățenie o deține și a întemeiat sau a consolidat cu această ocazie o viață de familie cu un resortisant al unui stat terț, de același sex, de care este legat printr‑o căsătorie legal încheiată în statul membru gazdă, articolul 21 alineatul (1) TFUE trebuie să fie interpretat în sensul că se opune ca autoritățile competente ale statului membru a cărui cetățenie o deține cetățeanul Uniunii să refuze acordarea unui drept de ședere pe teritoriul acestui stat membru resortisantului menționat, pentru motivul că dreptul statului membru menționat nu prevede căsătoria între persoane de același sex”, se arată în documentul Hotărârii CJUE în cauza C‑673/16.

„Curtea consideră că refuzul unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resotisant al unui stat non-UE, căsătoria acestui resotisant cu un cetățean al Uniunii de același sex legal încheiată într-un alt stat membru este susceptabil să împiedice exercitarea dreptului acestui cetățean de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre. Aceasta ar face ca libertatea de circulație să varieze de la un stat membru la altul în funcție de dispozițiile de drept național care guvernează căsătoria între persoanele de același sex”, se mai arată în comunicat.

Adrian Coman și Clai Hamilton s-au cunoscut în 2002 la New York și au format un cuplu stabil timp de opt ani. În 2009, Adrian a plecat din New York pentru a lucra la Parlamentul European, în Bruxelles. Un an mai târziu, cei doi au decis să se căsătorească în Belgia. În 2012, Adrian Coman și-a încheiat contractul la Parlamentul European și a început să își caute de lucru în Belgia și Statele Unite, luând în calcul și varianta de a veni în România, unde avea părinți, rude și prieteni. A mers la Consulatul României din Bruxelles pentru a transcrie certificatul de căsătorie, lucru necesar pentru a cere rezința în România pentru partenerul său.

Adrian Coman, Clai Hamilton și Asociația ACCEPT au fost audiați de Marea Cameră a CJUE pentru stabilirea definiției termenului „soți” în legislația europeană privind libera circulație pe teritoriul UE în data de 21 noiembrie 2017. Cazul a ajuns pe masa judecătorilor europeni după ce opinia lor a fost solicitată de Curtea Constituțională a României, pentru a stabili dacă articolele din Codul Civil care interzic recunoașterea căsătoriilor gay încheiate în afara României sunt constituționale sau nu.

Inchide