• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Cum a fumat România banii din taxa pe viciu. Ministrul Sănătății pentru Gândul: „Sunt atât de puțini bani că nu îi poți întinde prin toate programele”

Fumătorii asigură anual la bugetul de stat un miliard și jumătate de lei, dar cu toate astea aceștia nu beneficiază de niciun ban atunci când vor să renunțe la acest viciu

Fumătorii asigură anual la bugetul de stat un miliard și jumătate de lei, dar cu toate astea aceștia nu beneficiază de niciun ban atunci când vor să renunțe la acest viciu. Decizia a fost luată de Ministerul Sănătății, care a alocat anul acesta pentru programul STOP FUMAT doar 200.000 de lei.

„Nu mai putem da gratuit medicamentele anti-fumat încă din luna aprilie. Anul acesta Ministerul Sănătății ne-a alocat doar 200.000 de lei, spre deosebire de două milioane de lei, cât a fost bugetul anul trecut. Din acești bani nu putem plăti decât personalul implicat în acest program”, a declarat pentru gândul dr. Magdalena Ciobanu, medicul coordonator de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”.

Explicațiile autorităților: „Sunt atât de puțini bani pe care nu îi poți întinde prin toate programele”

Datele Ministerului Sănătății arată că din taxa de viciu, din 2006, anul când a fost introdusă, și până în anul 2012, fumătorii au cotizat doar pentru bugetul instituției cu suma de 7,5 miliarde de lei.

Contactat de gândul, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătății, a spus că a luat această decizie pentru că anul acesta programul STOP FUMAT „a fost vădit”.

„Sunt atât de puțini bani pe care nu îi poți întinde prin toate programele. Asta e, din păcate”, a declarat pentru gândul Nicolăescu.

Șeful de la Sănătate a mai spus că programul STOP FUMAT nu este singurul care are de suferit din cauza unui buget de austeritate. „Programul de stomatologie și cel STOP FUMAT au fost vădite anul acesta. În cazul în care vom avea o rectificare bugetară pozitivă, vom face în așa fel încât să acordăm, prioritar, acestor programe mai mulți bani. În prezent avem mari probleme cu Programul Național de Transplant. S-a anticipat un număr de transplanturi și ele s-au făcut deja într-un trimestru, cât într-un an. Nu putem opri transplantul și atunci a trebuit să alocăm acestui program fonduri cu prioritate. Mai este de acordat, tot suplimentar, și la oncologie și la HIV/Sida și diabet. Toate sunt, din păcate, cu probleme bugetare. Atât se poate astăzi. Dacă am putea să aducem bani de oriunde ce bine ar fi. Noi suntem criticați că nu dăm bani. Noi dăm cât avem, când nu mai avem, de unde să dăm”, a spus Eugen Nicolăescu.

Un fumător dă statului, anual, 2.631 de lei

Statisticile oficiale arată că în România există 4,5 milioane de fumători. Calculele gândul arată că o singură personă care fumează un pachet de țigări pe zi contribuie la bugetul statului cu peste 2.600 de lei, echivalentul a 581 de euro. Cu toate acestea, autoritățile nu au putut găsi o soluție pentru a le oferi românilor care vor să renunțe la acest viciu medicamente gratuite.

Întrebat dacă nu ar fi normal ca un fumător, care a cotizat la buget din cauza viciul său, să primească o cotă parte din suma respectivă atunci când vrea să renunțe la dependența de tutun, ministrul Sănătății a replica: „A cotizat obligându-ne să îi dăm medicamente? Nu cred că este moral pusă problema așa. Nu cred că este corect. Din taxa pe viciu noi am încercat să acoperim anul ăsta o parte din puținele investiții pe care ar trebui să le facem. Pentru că bani de la buget pentru investiții s-au dat anul acesta aproape deloc, am încercat să acoperim cu banii din taxa de viciu bucățica asta. Și tot de aici am încercat să facem și imunizările. De asemenea, sperăm ca o parte din vaccinul antigripal să îl luăm de la Cantacuzino, mai ieftin. Și atunci nu vom mai avea nevoie de bani suplimentari aici. Situația este foarte dificilă și atunci trebuie să ne descurcăm cu puținii bani pe care îi avem și trebuie să stabilim în primul rând prioritățile maxime, care sunt absolut importante pentru viața oamenilor”, a declarat șeful de la Sănătate.      

Cum ajută statul un fumător care vrea să renunțe la fumat

Pentru a-i ajuta pe fumători, ministerul Sănătății a inițiat în 2007 programul STOP FUMAT. Acesta are rolul de a-i ajuta pe românii care vor scă scape de acest viciu cu ajutor specializat. În acest program sunt implicați peste 60 de medici și psihologi, care au rolul de a-i ajuta pe conaționali să scape de dependența de tutun. Astfel, cei interesați trebuiau să se intereseze unde se află cel mai apropiat centru unde se desfășoară programul STOP FUMAT și să se prezinte la o serie de întâlniri.

FOTO: Mediafax // Andreea Alexandru // Dr. Magdalena Ciobanu explică, în cadrul întâlnirilor informale ale programului STOP FUMAT, care este diferența dintre cele două medicamente anti-fumat

Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” este unul dintre cele 20 de centre existente la nivel național. Acesta organizează în fiecare săptămână întâlniri informale, în cadrul cărora fumătorii pot afla tot ce presupune acest program.

„Programul presupunea inițial acordarea de consultații gratuite și, acolo unde era cazul, acordarea de medicamente anti-fumat. Pe parcurs acest program a suferit câteva modificări. De exemplu, în primul an persoanele interesate nu trebuiau să scoată niciun ban din buzunar atât pentru consultații, cât și pentru medicamente. Din al doilea an s-a stabilit ca cei interesați să plătească 100 de lei, pentru că datele din primul an au arătat că cele mai multe persoane care s-au înscris au venit mai mult din curiozitate, nu pentru că își doreau să renunțe la acest viciu, iar atunci erau bani irosiți. Odată cu introducerea acestei taxe, rata de succes a programului STOP FUMAT a crescut de la 40% la 70%. De anul acesta, mai exact din luna aprilie nu mai sunt bani pentru medicamentele anti-fumat. Pentru a nu frustra pacienții am decis să nu se mai achite taxa de consultații, aceea de 100 de lei”, a explicat dr. Magdalena Ciobanu.

În România sunt autorizate două medicamente anti-fumat: Champix – o singură cutie costă peste 150 de lei, și Zyban – o singură cutie costă peste 90 de lei. Pentru un tratament complet, care durează trei luni, un român, care vrea să renunțe la fumat cu tratament medicametos, va trebui să scoată din buzunar o sumă cuprinsă între 1.080 și 1.800 de lei.

Cum se desfășoară întâlnirile din cadrul programului STOP FUMAT

Pentru a vedea cum se desfășoară întâlnirile din cadrul programului STOP FUMAT, reporterii gândul s-au prezentat la centrul din Capitală – Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”. Într-o sală din cadrul clădirii se aflau 14 fumători – 9 bărbați și 5 femei, care o ascultau pe dr. Magdalena Ciobanu.

„Ce este fumatul?”, întreabă medicul. „O nevoie”, spune unul dintre dependenți. „Un obicei”, spune altul. „Pentru a ne lăsa de fumat trebuie să întelegem cu adevărat ce este fumatul pentru fiecare dintre noi. Unii simt nevoia să fumeze dimineața sau după masă. Alții atunci când se plictisesc sau când se întâlnesc cu prietenii, în timp ce alte persoane simt nevoia unei țigări atunci când sunt stresați”, a completat medicul.  

Medicul mai vorbește și despre cum fumatul provoacă plăcere la nivelul creierului, deoarece nicotina, care este un drog, duce la eliberarea de dopamină în creier. „Poate părea dur, dar nicotina chiar e un drog. Acesta este motivul pentru care o parte dintre dumneavoastră au intrat în sevraj atunci când au încercat să se lase de fumat prin metoda voinței”, completează specialista.

Timp de aproximativ două ore cei prezenți află cum pot primi ajutor specializat atunci când vor să renunțe la fumat, despre cum se iau medicamentele anti-fumat și despre reacțiile adverse ale acestor medicamente. „Dependența de tutun apare din două motive: fumatul este o nevoie sau un obicei. După această întâlnire va trebui să vă gândiți ce reprezintă pentru fiecare dintre dumneavoastră acest viciu. Nevoia se tratează cu medicamente, în timp ce pentru obicei veți avea nevoie de ajutorul unui psiholog, iar atunci vă vom recomanda unul dintre specialiștii pregătiți special pentru acest program”, mai spune dr. Ciobanu.

Contactat de gândul psihologul Bogdana Bursuc, specialist acreditat pentru programul STOP FUMAT, ne-a povestit cum decurge o ședință în care învățăm cum să renunțăm la fumat. „Ședințele diferă de la o persoană la alta. În primul rând, rolul meu de psiholog este să aflu ce anume a determinat persoana în cauză să se apuce de fumat. Dacă este un obicei, atunci trebuie să găsim soluții pentru a înlocui fumatul cu altceva. Există și cazuri în care unele persoane fumează din cauza unei forme de anxietate sau chiar a depresiei”, a declarat pentru gândul Bogdana Bursuc. Pentru a renunța la acest viciu cu ajutorul psihologului, specialistul spune că depinde de la caz la caz. „De la a doua întâlnire putem spune dacă este cazul sau nu începerea și a tratamentului medicamentos”, a punctat psihologul.

Programul STOP FUMAT, ultima variantă pentru unii dintre fumători

La întâlnirea mai sus menționată l-am întâlnit pe Cătălin Oprea, un funcționar în vârstă de 39 de ani, care s-a prezentat alături de alți 13 bucureșteni pentru a afla ce trebuie să facă pentru a renunța la dependența de tutun. „M-am apucat de fumat imediat după terminarea liceului. Știu, e un paradox. De regulă ne apucăm de fumat în timpul liceului, nu imediat după. M-am apucat de fumat la o petrecere, cu băieții”.

După 20 de ani de fumat, bărbatul a venit la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” pentru a se înscrie în programul ministerului Sănătății STOP FUMAT. A participat la o discuție informală, de unde a aflat că statul nu mai decontează medicamente anti-fumat. „Am încercat să mă las de fumat cu țigara electronică. Nu a funcționat. Am mai încercat cu guma de mestecat cu nicotină. Nici asta nu a mers. Un prieten mi-a spus de medicamentele anti-fumat. El așa a scăpat de acest viciu. M-am dus la farmacie să cer medicamentul și mi s-a spus că se dă doar pe rețetă. Am venit la această întâlnire pentru că sper că aceste medicamente mă vor ajuta să mă las de fumat”, a spus Oprea.

Vrea să renunțe la dependența de fumat pentru fiica sa, în vârstă de 5 ani. „Nu îi place când mă vede că fumez. Nu îi place cum miros după ce fumez. Dincolo de fata mea, mă mai gândesc și la sănătatea mea. Banii sunt și ei un motiv pentru care vreau să mă las de fumat”, a mai spus bărbatul.

Întrebat dacă mai este hotărât să renunțe la fumat după ce a aflat că statul nu mai decontează medicamentele, bărbatul a spus: „Da, dar voi amâna începerea tratamentului pentru atunci când voi lua banii. Este destul de scump tratamentul și trebuie să mai aștept un pic”.

Efetele fumatului: un român moare la fiecare sfert de oră

Un român moare la fiecare 15 minute din cauza fumatului, iar numărul deceselor este în creștere, în lume la fiecare opt secunde înregistrându-se un astfel de eveniment, arată statisticile Societății Română de Pneumologie.

Datele mai arată că aproximativ 15 la sută din totalul deceselor anuale din Europa sunt cauzate de acest viciu. În România, 70 la sută dintre persoanele care decedează din această cauză au vârste cuprinse între 35 și 69 de ani. În raportul realizat de Comisia Europeană se mai arată că peste o treime din bărbații români sunt fumători, adică 37,6 la sută, în timp ce doar 12,5 la sută dintre femeile românce sunt fumătoare.

Datele statistice arată că în România un român din patru este dependent de nicotină. Cifrele mai arată că 24,3 la sută dintre adulții de 15 ani și peste această vârstă fumează zilnic (34,9 la sută dintre bărbați și 14,5 la sută dintre femei) și 2,4 la sută sunt fumători ocazionali (2,5 la sută bărbați și 2,2 la sută femei).

Statisticile publicate pe site-ul Comisiei Europene arată că țara noastră se află sub media europeană în ceea ce privește fumatul. Astfel, 28% din cetățenii Uniunii Europene trecuți de vârsta de 15 ani fumează, iar 70% dintre fumători și foști fumători au început înainte de vârsta de 18 ani.

Statisticile mai arată că, la nivel european, numărul de țigări fumate zilnic este de 14,2, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de sondajul precedent, care a fost realizat în 2009, atunci când media era de 14,4 țigări fumate pe zi. Potrivit datelor, 61% din fumătorii actuali au încercat deja să renunțe la fumat, inclusiv 1 din 5 în anul precedent sondajului. Deși a existat o scădere cu 17% a proporției de persoane expuse la fumul de tutun în restaurante și baruri, 14% dintre cetățenii UE au menționat că au fost expuși la fumat în restaurante și 28% în baruri și cafenele în ultimele 6 luni.

 

Inchide