Cum se vede Roșia Montană PRIN APARATUL DE FOTOGRAFIAT al lui TRAIAN BĂSESCU. Președintele ne-a dat pozele pe care LE-A FĂCUT DIN ELICOPTER

Publicat: 23/04/2012, 19:31

Președintele Traian Băsescu spune, în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, care va fi difuzată de ProTv, duminică la ora 10:00, că înainte de a provoca dezbaterea publică privind proiectul de la Roșia Montană, a cerut și a consultat un raport care recomandă continuarea investiției și a survolat cu elicopterul zona, prilej cu care a făcut 40 de fotografii, « ca amator » .

«Din punct de vedere al părții de mediu, exagerăm în momentul de față și după emisiune vă voi pune la dispoziție cateva poze pe care le-am făcut eu ca amator când am fost acolo, din elicopter. Dacă dvs reușiți să le arătați la televizor, oamenii vor înțelege de ce nu sunt credibili toți cei care spun că exploatarea de la Roșia Montană va genera poluare. Românii ar trebui să știe ce este acum acolo», a spus șeful statului.

El spune că a cerut un raport de la Agenția Națională pentru Resurse Minerale și altul de la Ministerul Economiei, iar ulterior a primit un raport comun, având la bază informații din cele două documente. Traian Băsescu susține că ieșirile sale publice pe marginea subiectului Roșia Montană au la bază acest raport comun care « recomandă continuarea investiției din punct de vedere economic ».

Băsescu a adăugat că există o directivă europeană care stabilește că din 2018, în exploatările de aur, în iazurile de decantare, nu pot fi densități de cianuri mai mari de 10 ppm (părți pe milion).

Ce aparat foto are președintele Băsescu

Fotografiile sunt făcute în urmă cu două săptămâni, pe 29 august 2011. Din informațiile conținute de fotografie reiese că acestea au fost făcute cu un aparat destinat amatorilor, Canon PowerShot SX220 HS, care poate fi cumpărat online în Romania cu puțin peste 1200 de RON.

VEZI AICI CELE 40 DE FOTOGRAFII FĂCUTE DE TRAIAN BĂSESCU

Cafeaua are mai multe cianuri decât sunt prevăzute în proiectul exploatării aurifere

Șeful statului spune că a văzut specialiști care susțin că în cafea densitatea de cianuri este de 6 ppm, față de 5 ppm, cât este densitatea menționată în proiectul de la Roșia Montană, moment în care unul dintre realizatorii emisiunii i-a replicat « să aibă grijă, să nu distrugă industria cafelei ». Zâmbind, președintele a spus că îi va invita pe investitorii de la exploatația auriferă să fie primii care beau apă din iazul de la Roșia Montană, pentru a demonstra că apa nu este poluată cu cianuri.

« Proiectul de la Roșia Montană este proiectat pentru 5 ppm cianuri. Exact la nivelul la care este cea mai modernă exploatare auriferă din lume probabil, cea din Suedia, care are acest nivel de poluare, de 5 ppm. Am vazut specialisti care spun că în cafea sunt 6 ppm cianuri. Eu îi invit cand începe exploatarea, dacă va începe, să fie primii care beau apă separată din iazul de la Roșia Montană să ne demonstreze că apa nu are cianuri la nivel toxic », a spus Traian Băsescu.

Șeful statului este de părere că este « inadmisibil » ca proiecte de mare importanță, precum Roșia Montană, Rompetrol și Oltchim să fie blocate, pentru că acestea ar genera zeci de mii de locuri de muncă, iar rezultatul ar fi fost un șomaj cu cel puțin o jumătate de procent mai mic.

« Trebuie să înțelegem odată pentru totdeauna, că miniștri nu sunt miniștri doar ca să aibă mașină și secretară. Guvernul nu este guvern doar ca să propună Parlamentului legi, ci ca să se implice în rezolvarea marilor probleme economice », a spus Băsescu, adăugând că de teamă să nu fie acuzat de fraude, guvernul a evitat să ia decizii fundamentale.

Șeful statului susține renegocierea contractului

El a atras atenția că în « afacerea controversată » Roșia Montană nimeni nu a luat o decizie din 1997, când s-a semnat contractul, adăugând că se numără printre cei care susțin renegocierea contractului.

« În spatele acestei companii sunt trei mari fonduri de investitii americane și europene. Cum explicăm acestor investitori că din 97 până acum, apar în 2011 politicieni români care vin și spun « trebuie să mai facem studii », a mai arătat Băsescu.

Întrebat dacă pentru acest lucru a plătit vreun ministru cu funcția, șeful statului a recunoscut că « aici este problema, la noi miniștrii, secretarii de stat și funcționarii nu plătesc pentru ce nu fac și ei sunt acolo ca să facă ».
El a pledat pentru contracte transparente, pentru că transparența « te ferește de suspiciune ». « Faceți fraților și Roșia Montană și Oltchimul transparent, nu cu contracte secrete, pentru că sunt de interes public. Transparența te ferește de suspiciune. Poate naște dezbatere, că nu a fost bine așa sau mai bine era altfel », a mai spus Băsescu.

În vizită la Roșia Montană

Recent, președintele Traian Băsescu a făcut o vizită la cariera din Roșia Montană, după care a mers la Primărie, unde a fost așteptat de câteva zeci de muncitori care au scandat „Vrem minerit” și „Vrem să muncim”. Pe lângă aceștia, în centrul localității s-au aflat și opozanți ai proiectului minier.

Președintele Traian Băsescu declara, în timpul vizitei făcute în cariera de la Roșia Montană, că este un susținător al proiectului minier „nu de azi, de ieri”, amintind că a fost acolo și în campania electorală pentru a se informa și recomandându-le reprezentanților companiei să găsească modalități să prezinte populației proiectul.

14 ani de controverse

Proiectul minier de la Roșia Montană a debutat în 1997 și a fost marcat de controverse provocate fie de procedura de transfer al licenței de concesiune pentru exploatare, fie de impactul asupra mediului sau conservarea patrimoniului istoric.

Compania canadiană Gabriel Resources a concesionat, în 1997, terenul pe care urma să amplaseze exploatarea de la Roșia Montană, contra sumei de 3 milioane de dolari. Statul român – reprezentat prin Minvest Deva – s-a asociat cu compania canadiană și a format societatea mixtă Roșia Montană-Gold Corporation SA. Acționar majoritar este Gabriel Resources, cu o participație de 80%.

Doi ani mai târziu, în iunie 1999, Minvest Deva primește de la Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) „licență de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere” din perimetrul minier de la Roșia Montană. Licența a fost aprobată printr-o hotărâre de guvern, HG 458 din 1999. Hotărârea de Guvern este semnată de premierul Radu Vasile și contrasemnată de președintele ANRM Mihai Ianăș, de Radu Berceanu din poziția de ministru al Industriei și Comerțului și de Decebal Traian Remeș, ca ministru de Finanțe. Minvest SA devenind titularul licenței de exploatare, aceasta a fost transferată RMGC, în octombrie 2000, în virtutea parteneriatului între Minvest SA Deva și Gabriel Resources, printr-o operațiune criticată dur de-a lungul timpului de opozanții proiectului.

Au urmat doi-trei ani de zile de discuții, negocieri și tatonări între susținătorii și opozanții proiectului, în marea lor majoritate ecologiști care criticau procedeul de cianurare ce urma a fi folosit în exploatare. Apelurile contestatarilor proiectului către forurile politice și academice românești și străine au generat numeroase poziții contra proiectului. S-a ajuns până la depunerea unei moțiuni simple în Parlamentul României, demers inițiat de PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor în 2002, sau la înființarea unei comisii speciale, în 2003. Investitorul, la rândul său, s-a ocupat de forajele de explorare, anunțând, la începutul anilor 2000, că zăcământul ar putea conține 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.
După acest anunț care i-a crescut exponențial miza, proiectul a ajuns în atenția clasei politice de la București și chiar de la nivel european, pe de-o parte din cauza posibilelor implicații pentru statele riverane Dunării, care au fost grav afectate de un accident ecologic teribil petrecut în 2000 la Baia Mare, și pe de altă parte în urma eforturilor opozanților proiectului, care au invitat, în 2003, o delegație a Parlamentului European să viziteze situl minier de la Roșia Montană și să analizeze „pericolele” invocate de ONG-iștii ecologiști. Implicarea europarlamentarilor a fost posibilă în contextul eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană. De prezența acestora în Roșia Montană a profitat și compania, care le-a prezentat acestora în detaliu proiectul pe care intenționa să-l realizeze.

Discuții cu premierul canadian din 2003

Tot în 2003, subiectul a fost discutat de premierul român de la acea vreme, Adrian Năstase, cu omologul său canadian Jean Chretien.
În eforturile de aderare, obligată să transpună în legislația română prevederile Uniunii Europene, România a preluat procedurile europene de autorizare a proiectelor de acest gen, considerate a avea un posibil impact transfrontalier, astfel că investitorul a fost obligat să realizeze un studiu de impact asupra mediului al proiectului pe care-l propune.

Ideea unui astfel de studiu a apărut pentru prima dată la începutul anului 2005 când, în 17 ianuarie, premierii român și maghiar, împreună cu miniștrii Mediului din cele două țări, au discutat pe acest subiect. Premierul român de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, i-a spus omologului său maghiar că Guvernul român va analiza cu toată atenția proiectul minier de la Roșia Montană, atît din punct de vedere financiar, ecologic, social și economic, cît și din perspectiva legislației europene și a tuturor normelor în domeniu.

Ministrul maghiar al Mediului de la acea vreme, Miklos Persanyi, a exprimat pentru prima dată, cu acea ocazie, opoziția clară a Ungariei față de proiectul propus la Roșia Montană, propunându-i omologului său român, pe-atunci Sulfina Barbu, să ceară realizarea unui studiu de evaluare a impactului acestei investiții.

„Credem că, în urma acestui studiu, se va ajunge la concluzia conform căreia investiția nu este realizabilă”, a spus atunci Persanyi. În replică, ministrul român al Mediului l-a asigurat că România își va respecta obligațiile asumate în negocierile cu UE privind protecția mediului, capitolul de negocieri cu UE pe acest domeniu fiind recent închis.
Investitorul transmisese instituțiilor statului, la finele lui 2004, un memoriu tehnic cuprinzând capitolele care ar fi urmat să fie tratate de experții implicați în realizarea studiului de impact asupra mediului, dar și toate celelalte probleme legate de procedeul de autorizare.

Acordul de mediu, greu de obținut

Acordul de mediu, cel mai greu de obținut aviz pentru investitorul de la Roșia Montană, a fost cerut statului român în 21 aprilie 2005. Procedura a început prin notificarea oficială a tuturor statelor vecine potențial afectate în cazul unei funcționări anormale a instalațiilor prevăzute în acest proiect și a fost continuată prin organizarea unor dezbateri publice în care cei interesați puteau să pună în discuție orice aspect controversat din studiul de impact asupra mediului. Studiul de impact propriu-zis a fost depus în 18 mai 2006.

Dezbaterile publice au început cu o întâlnire între susținătorii și opozanții proiectului minier chiar pe stadionul de la Roșia Montană, în 24 iulie 2006, într-o comunitate deja segregată în totalitate în două mari tabere: pro și contra proiectului minier.

Discuțiile au continuat, odată cu trecerea timpului radicalizându-se pozițiile celor două tabere. Subiectul a devenit ultra-cunoscut, prin luările de poziție ale tuturor celor care au ocupat, la un moment dat, o poziție din care puteau influența procesul de autorizare a investiției.
Cea mai importantă poziție împotriva proiectului, preluată și amplificată rapid de contestatari, a fost cea a Academiei Române, care a analizat atât aspectele de mediu ale proiectului, cât și pe cele tehnice, economice și culturale, ajungând la concluzia că acesta nu este oportun.

Dezbateri publice pe tema impactului asupra mediului

Procedura dezbaterilor publice pe tema studiului de impact asupra mediului, obligatoriu după transpunerea legislației europene în cea română, a continuat și a fost urmată de faza comentariilor și întrebărilor scrise adresate de cei interesați investitorului, prin intermediul Ministerului Mediului. Înainte însă de finalizarea acesteia, în urma unor complicate litigii în justiție, companiei i-a fost anulat un certificat de urbanism, motiv care l-a făcut pe ministrul Mediului din 2007, Korodi Attila, să dispună, unilateral, suspendarea procedurii de avizare.
Aceasta a fost reluată, doi ani și doi miniștri ai Mediului mai târziu, de Borbely Laszlo, care a stabilit componența Comitetului de Avizare Tehnică a Proiectului și a dispus începerea analizei finale.

În ultimele luni, proiectul a intrat în atenția politicienilor români la vârf, președintele Traian Băsescu având o serie de luări de poziție extrem de favorabile realizării investiției. El a fost urmat de premierul Boc și de alți membri ai Cabinetului, însă implicarea sa a atras critici vehemente din partea opozanților proiectului minier și a societății civile românești în general.

Totuși, ministrul Mediului rămâne pe poziții și anunță că, deși finalul dezbaterilor în CAT este aproape, nu va da acordul până când investitorul nu va răspunde la două cereri punctuale de-ale sale – îmbunătățirea tehnologiei pentru reducerea concentrației de cianuri și constituirea garanțiilor de renaturare în primii ani ai proiectului și nu în ultimii – și nu va da, la modul general, asigurări că proiectul este perfect viabil și nu reprezintă un pericol la adresa mediului

Loredana Voiculescu [email protected]
Ovidiu Vanghele, [email protected]

Frumoasa sportivă a ţării, şocată după ce şi-a făcut analizele. Ce rezultat a citit: "Homosexualitate,...
Gina Pistol și-a luat fetița și A PLECAT din casa lui Smiley!
FOTO. Triunghi amoros: așa arată vedeta înșelată de soțul ei fotbalist cu o actriță! `Ai...
Durerile de gât nu sunt provocate doar de răceală. De ce te-ar putea durea gâtul
Raed Arafat, anunț cutremurător! Măsura dură care se ia în toate spitalele din România, după...
Lovitură în despărțirea Anamaria Prodan – Laurențiu Reghecampf! Ce spune legea americană după care se...
Motivul pentru care CTP a sărit să vorbească despre divorțul Reghe-Prodanca. Ce s-a întâmplat în...
VIDEO Trucuri pentru a avea mai multe locuri în avion
Mașină care i-a lăsat MASCĂ pe inspectorii de la RAR
Telenovelă în toată regula. Întâlnire de gradul zero între Cristi Borcea și actualul soț al...
BANCUL ZILEI – Fetele de măritat și detaliile picante din dormitor
O femeie a fost violată în tren. Pasagerii nu au intervenit
Gina Pistol și-a luat fetița și A PLECAT din casa lui Smiley!
I se spunea CĂLĂUL și a fost cel mai mare CRIMINAL al tuturor timpurilor. Cum...
Anunțul momentului despre pensionarii din România! Se va întâmpla în curând, au apărut cifrele
Horoscop zilnic, 18 octombrie. Zodia care are mari şanse să obţină o nouă funcţie la...
Avertismentul lui Streinu-Cercel: VIRUSUL va căpăta noi valenţe și va face noi MUTAȚII
Incident grav cu Vladimir Putin și o jurnalistă americană: „O femeie frumoasă, drăguță...”
Decizie oficială: CARANTINĂ OBLIGATORIE pentru aceste localităţi. Se aplică imediat. Lista restricţiilor
Horoscop luni, 18 octombrie! Zodia care are cei mai mulți dușmani. Nu face eroarea fatală...
Trecerea la ora de iarnă. Au fost schimbate zilele, atenție! Nu mai e valabil ce...
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Pâinea noastră (scumpă) cea de toate zilele? România, producţie record de grâu în 2021