DATELE TALE PERSONALE vor ajuta Statele Unite în războiul contra terorismului. La ce s-a angajat joi UE și ce va face România

Redactor:
Alina Matis
"Ca persoană care vine din România, sunt foarte supărată și nemulțumită de felul în care Comisia Europeană poartă aceste negocieri cu SUA"

După o dezbatere aprinsă, Parlamentul European a aprobat joi controversatul acord prin care UE va transfera autorităților americane datele pasagerilor curselor aeriene transatlantice, cu scopul de a ajuta SUA în lupta împotriva terorismului și a infracționalității transnaționale.

Toți europarlamentarii români care au votat s-au pronunțat pentru acest acord, cu trei excepții: Renate Weber (PNL-ALDE), Victor Boștinaru (PSD-S&D) și Adrian Severin (independent).

„Dacă eu am încredere în americani să le dau aceste date, nu ar trebui și ei să aibă încredere să mă lase să intru în țara lor fără viză?„, s-a întrebat, într-un interviu pentru gândul, Renate Weber (PNL, ALDE).

Weber s-a declarat „revoltată” de felul în care Comisia Europeană negociază acordurile cu SUA. „Tot timpul cedăm, dar nu primim nimic în schimb”.

„Ca persoană care vine din România, sunt foarte supărată și nemulțumită de felul în care Comisia Europeană poartă aceste negocieri cu SUA, care sunt, să spunem, foarte limitate”, a mai declarat Weber pentru gândul. „Și ne tot promite Comisia Visa Waiver, dar nu se întâmplă nimic. Nu crede CE că am drepturi și eu ca cetățean european să primesc ceva la schimb? Nu vrei tu, Comisie, să ai grijă și de cetățenii tăi?„, s-a mai întrebat Weber, care a subliniat că UE a trecut acord după acord cu SUA, fără niciun beneficiu.

Eurodeputații români care au votat împotriva acordului cu SUA // SURSA: VoteWatch.eu

„Înțeleg nevoia de a combate terorismul prin măsuri preventive, dar acest acord încalcă în mod categoric legislația europeană privind datele cu caracter personal”, a mai spus eurodeputata liberală.

Parlamentul European a aprobat acordul cu SUA în ciuda faptului că Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a condamnat în termeni foarte categorici conținutului acestei înțelegeri. Motivul, spune Weber, este că e vorba despre „un vot politic, care nu ține cont de substanța acordului”.

Renate Weber // FOTO: Stefan Micsik/Mediafax

Problemele pe care le invocă Weber cu referire la conținutul acestui acord sunt: limbajul foarte vag la unele articole, care le oferă SUA o libertate mult mai mare de acțiune, inclusiv să transfere către terțe țări PNR sau să ceară datele pasagerilor chiar dacă avionul aterizează într-o țară vecină SUA; probleme cu definirea și listarea infracțiunilor în legătură cu care pot fi folosite aceste date, precum și probleme la nivelul companiilor aeriene.

„Rămâne în discuție inclusiv obligația companiilor aeriene să introducă noul sistem (sistemul push, în termen de doi ani, altfel sunt pasibile de amendă, n.red.). Oricum, acum SUA își iau datele singure, pentru că au acces direct în computerele companiilor aeriene. Și mai e o problemă: companiile mici nu se vor putea dota în doi ani, pentru că este foarte scump”, a mai declarat pentru gândul Renate Weber.

Adina Vălean // FOTO: Stefan Micsik/Mediafax

Pe de altă parte, colega de partid a Renatei Weber, Adina Vălean, a votat pentru această rezoluție. „Cred că este un instrument util pentru lupta împotriva terorismului”, a declarat pentru gândul Vălean (PNL, ALDE), întrebată fiind de ce a votat pentru rezoluția care aprobă acordul UE-SUA.

„Aduce garanții suplimentare față de cele existente înainte, cum ar fi creșterea verificărilor, promisiunea CE că va face informări periodice, ștergerea datelor după o anumită perioadă de timp. Consider că acest acord e un pas înainte„, a mai declarat Adina Vălean.

Ce date ajung la Departamentul de Stat al SUA

Datele vizate de acordul UE-SUA se numesc PNR, de la Passenger Name Record. Ele reprezintă informațiile pe care călătorii le furnizează companiilor aeriene înaintea unei curse, în timpul procedurilor de rezervare și înregistrare.

Aceste date despre pasageri erau transmise autorităților americane si pană acum (din 2007), însă în baza unui acord provizoriu și după un sistem pull (SUA are acces la toate datele), față de sistemul push din noul acord (datele sunt furnizate la cerere).

Washington-ul a încercat încă din mai 2004 să semneze un acord pe termen lung cu UE, însă Parlamentul European s-a opus, din cauza temerilor legate de siguranța acestor date.

Concret, acordul parafat joi de Parlament prin rezoluția A7-0099/2012 le permite SUA să acceseze timp de până la 15 ani datele referitoare la pasagerii care au zburat din UE în SUA. Timp de 30 de zile, autoritățile americane vor avea acces chiar și la datele sensibile, cum ar fi etnia, rasa, orientarea sexuală, sănătatea fizică sau psihică a pasagerilor. Ele vor trebui să devină anonime după șase luni, numele urmând să fie accesibile doar în anumite condiții stricte și transferate după cinci ani în bănci de date „latente” controlate suplimentar.

Înțelegerea a fost negociată de Comisia Europeană în noiembrie 2011 și aprobată de Consiliul European o lună mai târziu. Ea este valabilă timp de șapte ani.

Sophie in ‘t Veld, europarlamentară liberală din Olanda, responsabilă cu redactarea raportului despre acordul cu SUA

Cu toate că europarlamentara însărcinată cu redactarea raportului pe acest subiect, liberala olandeză Sophie in ‘t Veld, a recomandat respingerea acordului, 409 europarlamentari au votat pentru această înțelegere SUA-UE. Prin comparație, 226 de eurodeputați au votat împotrivă și 33 s-au abținut.

După aprobarea acordului, Sophie in ‘t Veld și-a retras numele de pe raport, pentru a nu fi asociată cu el.

Potrivit susținătorilor acordului, noul text aduce mai multe garanții în materie de respect față de libertățile individuale. Astfel, datele PNR vor fi folosite doar pentru a lupta împotriva terorismului sau crimelor grave (pasibile cu cel puțin trei ani de închisoare în Statele Unite).

Ce urmează

Cu toate că a trecut deja de toate obstacolele importante, acordul mai are de parcurs un pas.

„Pentru a intra în vigoare, după ce a fost aprobat de Parlamentul European, un act legislativ trebuie să fie aprobat și de reprezentanții guvernelor celor 27 de state membre ale Uniunii. În acest caz, vor fi miniștrii europeni ai Justiției și Afacerilor Interne, deci și cel din România, Cătălin Predoiu, care vor adopta acest acord săptămâna viitoare, pe 26 aprilie. Cel mai probabil acordul va fi aprobat fără discuții de către miniștri”, a explicat pentru gândul Doru Franțescu, directorul Institutului pentru Democrație Participativă – Qvorum, ONG care monitorizează activitatea Parlamentului European.

Reacția SUA față de votul PE

Contactată de gândul pentru a comenta votul din plenul Parlamentului European și controversa din spatele acordului PNR, ambasada SUA la București a făcut trimitere la declarațiile reprezentantului american în Uniunea Europeană, William E. Kennard: „Acest vot reafirmă angajamentul comun al SUA și UE pentru securitatea pasagerilor. (…) Susținerea de către Parlamentul European a acestui acord este o dovadă a legăturilor transatlantice puternice și a angajamentului comun de a ne proteja cetățenii”, a declarat Kennard, cu referire la votul de la Strasbourg.

„Datele PNR au fost folosite, în ultimii ani, în cadrul aproape fiecărei anchete teroriste importante desfășurate de SUA”, a subliniat ambasadorul american la UE.

Inchide