DNA și Parchetul General critică dur proiectul de modificare a Codurilor Penale. „Ar putea avea un efect devastator asupra anchetelor”

Redactor:
Mihaela Gidei
DNA și Parchetul General critică dur proiectul de modificare a Codurilor Penale. „Ar putea avea un efect devastator asupra anchetelor”
Detalii în articol

„Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracțiunile. În realitate toate garanțiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislația internă. Așadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi și de a dovedi infracțiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumția de nevinovăție”, se arată într-un comunicat al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).

Pentru a-și susține afirmațiile, reprezentanții DNA oferă mai multe exemple din modificările propuse, una dintre ele vizând articolul care îi obligă pe procurori ca, imediat după înregistrarea unei sesizări care privește o persoană determinată să o anunțe pe aceasta și să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, precizează DNA, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidențialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziții domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant

„Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situații martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate; Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privați de un instrument indispensabil în investigarea infracțiunilor și anume accesul rapid la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menționat că orice instituție este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informații necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date crește doar viteza de reacție pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracțiuni. Nu poate fi condiționat accesul procurorului și al polițistului la instrumente investigative de acordarea aceluiași drept și autorilor infracțiunilor. Dreptul la apărare presupune garanții pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracțiunile săvârșite”, se mai arată în sursa citată.

Instituția anticorupție mai explică faptul că modificarea articolului 273 din Codul de Procedură Penală dezincriminează infracțiunea de mărturie mincinoasă, ce are efect inclusiv asupra cauzelor aflate pe rol ce au obiect această faptă. Procurorii mai spun că aflarea adevărului va fi un proces extrem de dificil, în în care martorii vor ști că pot minți fără să aibă nicio consecință, având impunitate.

„Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situațiile, pentru că acțiunea în regres nu mai este condiționată de dovedirea relei credințe sau a gravei neglijențe, așa cum este în reglementarea actuală; Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracțiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistrați și incriminează inclusiv săvârșirea faptei din culpă indiferent de natura obligației încălcate. Această formă a infracțiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă față de toate celelalte categorii sociale care sunt sancționate doar dacă acționează cu intenție și doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege; Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane”, mai spune DNA.

Totodată, sursa citată mai exprimă îngrijorare și față de o altă modificare ce arată că o soluție inițială de clasare nu va mai putea fi infirmată după șase luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârșit în realitate infracțiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situații în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluții de clasare în cauze care vizează infracțiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi trași la răspundere penală, precizează DNA.

„Prin modificarea art. 223 alin .2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor de corupție, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestați preventiv autorii infracțiunilor contra capacității de apărare a României, infracțiuni de genocid, contra umanității și de război, dacă comit aceste infracțiuni fără violență. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte și cei ai unor infracțiuni mai puțin grave (falsificare de monedă) și se poate da naștere unei stări de insecuritate în societate. Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor”, mai avertizează procurorii.

O altă prevedere propusă ar duce, spune DNA, la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător.

„Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracțiuni și dreptul publicului de a avea acces la informații de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei, Rezoluției nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligația statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate și mass-media la informații de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violență etc. reprezintă informații de interes public, așa încât, restricția echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informații publice”, arată sursa citată.​ 

Critici și de la Parchetul General

Parchetul General (PG) a subliniat, joi, că modificarea Codurilor Penale poate avea consecințe negative asupra procesului penal și este un pretext pentru a-l îngreuna sau pentru a lipsi de eficiență actul de urmărire, aceasta fiind, arată instituția, singura explicație privind propunerile lansate. 

„Amendamentele propuse în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale se abat grav de la sensul acesteia, având consecințe negative asupra procesului penal. Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficiență a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicție atât cu standardele europene în materie, cât și cu prevederile interne, validate de Curtea Constituțională”, precizează, într-un comunicat de presă, reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ).

Totodată, sursa citată mai explică faptul că, în urma unei analize a propunerilor aflate în dezbatere, se arată că o limitare a aplicării unor principii fundamentale (Aflarea adevărului și Caracterul echitabil al procesului penal) precum și a unor instituții esențiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive).

„Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuțiilor sale prioritare în materie penală, precum și în exercitarea rolului său constituțional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și de a apăra ordinea de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Unele dintre modificările propuse a fi aduse legislației penale – limitarea sferei mijloacelor de probă; înlăturarea din rândul infracțiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă a corupției, evaziunii fiscale, spălării banilor precum și a infracțiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani sau mai mare (spre exemplu, constituirea de grup infracțional organizat); restricționarea accesului rapid al procurorilor la informații pentru a putea acționa eficient pentru descoperirea faptelor etc. – vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situații a activității de urmărire penală”, mai avertizează procurorii.

Ministerul Public a mai punctat că este de remarcat faptul că sensul amendamentelor aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaților și mai puțin ale persoanelor vătămate, aspect care, spun reprezentanții instituției, încalcă principiul asigurării unui proces echitabil.

„Nu în ultimul rând, subliniem faptul că instituirea unei răspunderi penale a autorității judiciare, în sensul interdicției de a comunica informații de interes din activitatea de urmărire penală este în contradicție cu jurispudența Curții Europene a Drepturilor Omului care recunoaște necesitatea aducerii la cunoștința publicului a informațiilor de interes public, cât și cu prevederile art. 31 din Constituția României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”, mai arată sursa citată.

​Ordinea de joi a a ședinței Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției cuprindea dezbaterea modificărilor Codului de Procedură Penală și a Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Dezbaterile au fost amânate pentru luni.

Inchide