DOCUMENT. Acordul pe Roșia Montană: Ce obligații are Gold Corporation și câți bani ar câștiga statul

Acordul prevede obligații stricte pentru RMGC în ce privește investițiile și asigurările de mediu, în patrimoniul cultural și în comunitatea de la Roșia Montană, prezintă câștigul pe care Guvernul se așteaptă să îl obțină din acest proiect minier, precum și stabilește un calendar fix pentru etapele de avizare și operare a proiectului.

Acordul dintre Guvern și Roșia Montană Gold Corporation, la care compania canadiană Gabriel Resources deține 80% din acțiuni, iar statul român, prin Minvest, 20% din acțiuni, face parte din Legea privind proiectul minier de la Roșia Montană și a fost trimis spre aprobare Parlamentului, în ciuda avizului negativ dat de Ministerul Justiției. Deși premierul Victor Ponta a declarat joi că Guvernul a ținut cont de observațiile juriștilor, mai multe prevederi din Acord au rămas neschimbate.

Gândul prezintă principalele prevederi ale Acordului, așa cum a fost prezentat public de Departamentul pentru Proiecte și Investiții de Interes Național, condus de Dan Șova.

Anterior, gândul a prezentat proiectul de lege privind exploatarea de la Roșia Montană și obiecțiile Ministerului Justiției.

Acordul prevede obligații stricte pentru RMGC în ce privește investițiile și asigurările de mediu, în patrimoniul cultural și în comunitatea de la Roșia Montană, prezintă câștigul pe care Guvernul se așteaptă să îl obțină din acest proiect minier, și stabilește un calendar fix pentru etapele de avizare și operare a proiectului.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE ACORD DINTRE GUVERN ȘI ROȘIA MONTANĂ GOLD CORPORATION

Acordul dintre Guvern și RMGC prevede transferul gratuit al 5,68% din acțiunile Gabriel Resources către statul român, prin Minvest, cu anumite condiții, aducând statul român în poziția de acționar cu 25% la RMGC, față de aproximativ 20% cât are în prezent.

Acordul stabilește că această proporție nu se va schimba pe perioada de valabilitate a licenței de exploatare de la Roșia Montană.

Prima tranșă de acțiuni, de 3,68%, se va transfera atunci când legea privind exploatarea de la Roșia Montană va intra în vigoare și doar dacă Acordul de Mediu pentru implementarea proiectului este aprobat de Guvern într-o formă care nu conține schimbări semnificative față de Raportul de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Studiul de Fezabilitate prezentate de RMGC Ministerului Mediului. Acestea nu au fost încă aprobate de Ministerul Mediului, fiind un măr al discordiei de ani de zile, între statul român și RMGC.

A doua tranșă de acțiuni, de 2%, va fi transferată în momentul în care toate termenele prevăzute în Legea privind exploatarea de la Roșia Montană vor fi fost respectate, iar proiectul intră în faza de operare.

Acordul mai prevede că statul român nu este obligat să participe la eventualele majorări de capital operate de Gabriel Resources în RMGC, cu excepția situației în care acest lucru este impus de lege sau pentru a evita dizolvarea companiei. Dacă statul român nu are bani pentru a investi în companie în aceste situații, Gabriel Resources se oferă să împrumute statul, cu o dobândă aferentă.

Ministerul Justiției a avertizat, în referatul negativ trimis lui Dan Șova, că acest angajament este vag, pentru că nu obligă cu nimic Gabriel Resources. Mai mult, el ar putea face oferte de finanțare statului român în orice condiții, unele „atât de oneroase încât să nu poată fi acceptate”.

Pe de altă parte, Acordul specifică faptul că Hotărârile adunării generale a RMGC privind cedarea Licenței de exploatare, ridicarea-limitarea dreptului de preferință al acționarilor în caz de majorare a capitalului social, dizolvarea voluntară, majorarea capitalului social și modificarea actului constitutiv, vor fi luate cu o majoritate de 85% din capitalul social al RMGC.

Ministerul Justiției a avertizat că această prevedere este confuză, pentru că nu se înțelege dacă s-a avut în vedere o participare la AGA a acționarilor care dețin 85% din capitalul social sau dacă hotărârile sunt luate cu votul „pentru” al 85% din membrii prezenți la adunare.

O altă prevedere arată că, în cazul înstrăinării către terți a acțiunilor emise de RMGC, noul proprietar își va asuma expres toate drepturile și obligațiile și va oferi toate garanțiile pe care Gabriel Resources și le-a asumat prin prezentul acord. În caz contrar, compania canadiană nu va fi exonerată de propriile obligații și/sau garanții.

Câștigurile estimate ale României: 5,2 miliarde de dolari în economie

Guvernul se așteaptă să obțină din proiectul minier de la Roșia Montană venituri de 2,3 miliarde de dolari și un efect direct în economia României de 2,9 miliarde de dolari, la un preț de referință de 1.200 de dolari pe uncia de aur, ceea ce ar duce la un aport de 5,2 miliarde la economia României.

De asemenea, RMGC este obligată să creeze și să mențină 2.300 de locuri de muncă directe în timpul construcției exploatării miniere și 900 de locuri de muncă în faza de operare. Dacă nu respectă aceste angajamente, Gabriel Resources trebuie să plătească despăgubiri statului, specifică Acordul.

Guvernul se așteaptă să câștige, defalcat, următoarele sume:

• redevența minieră pentru aur și argint – 591 milioane USD;
• dividende acționar statul român prin Minvest sau succesor Minvest – 580 milioane USD;
• impozit pe profit – 445 milioane USD;
• impozite pe dividende și dobânzi nerezidenți – 368 milioane USD;
• impozite și contribuții sociale asociate salariilor – 200 milioane USD;
• accize pe combustibili – 115 milioane USD;
• alte impozite și taxe (impozit pe clădiri și terenuri, fondul de mediu, taxa pe licența minieră, redevența pentru agregate utilizate la construcția minei, taxe pentru autorizații de construcții, taxe pentru scoatere din fondul forestier, alte taxe) – 56 milioane USD.

Cursurile de schimb valutar folosite la aceste calcule au fost de 3,25 lei pentru USD, 4,17 lei pentru EUR și 3,25 lei pentru dolarul canadian.

Ministerul Justiției remarcă faptul că sunt folosite date vechi, din 2012, și cere actualizarea lor sau explicitarea, în expunerea de motive, a inutilității unei actualizări.

Investițiile în patrimoniul cultural: 100 de milioane de dolari, în muzee și circuite turistice

RMGC este obligată, prin Acord, să investească de-a lungul exploatării miniere de la Roșia Montană, 70 de milioane de dolari în perimetrul Roșia Montană și 30 de milioane de dolari pe durata de viață a proiectului, la patrimoniul național, pentru cercetarea, restaurarea, conservarea, promovarea turistică a patrimoniului cultural, a siturilor arheologice și a monumentelor istorice. Dacă prețul mediu anual al aurului atinge 1.500 de dolari pe uncie, suma de 30 de milioane va fi majorată la 50 de milioane de dolari.

RMGC e obligată să anunțe autoritățile competente de orice descoperire arheologică apărută cu prilejul exploatării miniere.

RMGC e obligată să amenajeze pentru vizitare trei zone de lucrări miniere subterane și de suprafață, zone cu galerii romane, medievale și moderne: Cătălina-Monulești (perioada romană), Piatra Corbului (perioada medievală), Jig Văidoaia (perioada modernă).

RMGC trebuie să amenajeze un parc arheologic de 18 hectare, pe dealul Carpeni, unde s-au descoperit locuințe din epoca romană cu încălzire în pardoseală. Să restaureze monumentul funerar de la Tăul Găuri și să amenajeze parcul arheologic.

RMGC trebuie să amenajeze un complex muzeal al mineritului, reprezentativ pentru centrul și sud-estul Europei, care să includă și galerii romane pentru vizitare.

Să restaureze 41 de clădiri monument istoric din Roșia Montană și centrul localității, peste 300 de case, conform standardelor în vigoare, păstrând specificul local și istoric, aducându-le la standarde de confort și siguranță moderne.

RMGC trebuie să se ocupe de lucrări de infrastructură pentru promovarea turistică a zonei: drumuri de acces, facilități de cazare și de masă, pietruirea drumurilor, îngroparea rețelelor electrice și de telecomunicații, locuri de parcare, refacerea rețelelor edilitare. Totodată, compania trebuie să organizeze un circuit turistic integrat al tuturor siturilor istorice.

Toate aceste investiții ar urma să fie făcute în baza unui protocol cu Ministerul Culturii.

Obligațiile de mediu. Cianura menținută sub standardele UE, 1.000 de hectare reîmpădurite

RMGC va asigura, când începe exploatarea comercială la Roșia Montană, eliminarea poluării istorice, provenite de la vechile activități miniere care în prezent produc ape acide și contaminări cu metale grele în perimetrul minier al proiectului de la Roșia Montană, pe cheltuială proprie, fără a cere despăgubiri statului român.

RMGC este obligată să reabiliteze integral mediul pentru toate obiectivele miniere de la Roșia Montană și să constituie garanții financiare pentru închidere și reabilitare printr-un instrument financiar agreat cu autoritatea de mediu. În prezent, aceste costuri totale de închidere și reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane de dolari.

RMGC este obligată să constituie o garanție de răspundere de mediu, estimată în prezent la 25 de milioane de dolari, care să acopere scenariile de risc analizate în cadrul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Compania mai este obligată să se supună unor audituri independente, să respecte legislația de mediu a României și a UE, să utilizeze cele mai bune tehnici disponibile în operațiunile miniere (BAT), pentru a crește performanțele de mediu, să respecte procedurile de management al cianurii la cele mai înalte standarde, să neutralizeze cianura la finalul procesării minereului, să monitorizeze concentrația de cianură din iazul de decantare și după închiderea proiectului.

RMGC va mai asigura: captarea apelor acide, neutralizarea și curățarea acestora, odată cu începerea exploatării miniere; respectarea unor limite maxime de vibrații la operațiunile din carieră și la transport, pentru protecția clădirilor din vecinătate, folosirea cianurii doar în perimetrul uzinei, în circuit închis într-un mediu controlat și monitorizat în permanență; respectarea unei limite de cianură mai mici decât standardele Uniunii Europene, respectiv maximum 7 ppm la descărcare în iazul de decantare; construirea de coridoare ecologice pentru a facilita migrația naturală a animalelor din perimetrul lucrărilor industriale.

RMGC va suporta costul și va realiza lucrări de împădurire pe o suprafață totală de 1.000 de hectare, aflată în domeniul public sau privat al statului român. Lucrările de împădurire vor fi realizate de către RMGC, conform dispozițiilor legale în vigoare, în termen de 5 ani de la data la care îi sunt puse la dispoziție suprafețele de teren necesare pentru realizarea acestor lucrări.

Investiții în comunitatea de la Roșia Montană. Fermierii primesc mai mult decât pot duce

RMGC va stimula dezvoltarea economică și culturală durabilă a comunității din Roșia Montană: crearea de noi afaceri pentru comunitățile locale, finanțarea reabilitării infrastructurii din Roșia Montană (drumuri, poduri, sistem de canalizare, apă, electricitate, rețele de comunicații), compensații financiare fermierilor, dacă li se produc pagube sau le e afectată activitatea, după finalizarea operării, să ia măsurile necesare de nivelare și de amenajare a terenurilor agricole utilizate pentru amplasarea obiectivelor de investiție aferente proiectului minier Roșia Montană.

RMGC trebuie să înființeze unități destinate procesării produselor de origine animală; unități destinate colectării și procesării produselor lactate; unități destinate colectării și valorificării fructelor și legumelor; unități de destinate colectării și eliminării deșeurilor de origine animală, ce nu sunt destinate consumului uman.

Cu toate acestea, numărul fermierilor care mai trăiesc și activează la Roșia Montană este extrem de redus, astfel că aceste facilități nu vor avea destinatari prea numeroși.

RMGC mai este obligată să creeze facilități de dezvoltare a antreprenoriatului, facilități de micro-creditare, facilități de reconversie profesională și facilități de dezvoltare a agriculturii locale (cum ar fi, spre exemplu, prelucrarea laptelui, prelucrarea cărnii și realizarea de produse tradiționale).

La schimbarea categoriei de folosință a terenurilor cu destinația de pajiște aflate în perimetrul proiectului minier, RMGC va face dovada constituirii fondurilor necesare pentru refacerea unei suprafețe de pajiște echivalentă pe terenuri (inclusiv terenuri neproductive), aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale. Titularul licenței de exploatare este obligat să finalizeze lucrările de refacere a suprafeței de pajiște în termen de 3 ani de la data de la care i-au fost puse la dispoziție toate terenurile destinate efectuării acestor lucrări.

Unde se duce aurul de la Roșia și ce se întâmplă cu eventualele metale rare

Acordul stabilește că RMGC va vinde aurul și argintul rezultat din exploatarea minieră de la Roșia Montană la cotațiile relevante de pe piețele internaționale. În cazul încheierii unor contracte la termen de către RMGC în legătură cu vânzarea aurului și argintului rezultat din exploatarea minieră de la Roșia Montană, termenii și condițiile comerciale (preț, condiții de plată, cantități, scadențe, comisioane etc.) vor fi aprobate în prealabil de către adunarea generală a acționarilor RMGC.

RMGC are dreptul de a exploata numai minereurile auro-argentifere de la Roșia Montană, astfel că pentru exploatarea oricăror alte resurse minerale existente în perimetrul sus-menționat, RMGC trebuie să obțină licențele și/sau permisele corespunzătoare reglementate de Legea minelor nr. 85/2003, mai stabilește Acordul.

Calendarul avizelor pentru RMGC

• ï€ Aprobarea PUZ Zona Industrială – Decembrie 2013
• Finalizarea dobândirii dreptului de folosință asupra imobilelor din perimetrul de exploatare – Mai 2014
• ï€ Scoaterea imobilelor din Fondul Forestier – Mai 2014
• ï€ Scoaterea imobilelor din circuitul agricol – Iunie 2014
• ï€ Obținerea Autorizației de Construire – Iunie 2014
• Construirea propriu-zisă a facilităților de exploatare și producție – Iunie 2014 – Noiembrie 2016
• ï€ Demararea propriu-zisă a exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană – Noiembrie 2016

• Acord de Mediu: septembrie 2013

• Aprobare PUZ zonă industrială – decembrie 2013
• Finalizare achiziție proprietăți – mai 2014
• ï€ Scoatere terenuri din fond forestier – mai 2014
• ï€ Scoatere terenuri din circuit agricol – prin autorizația de construire
• Autorizații de construire – iunie 2014
• Construcție Proiect Industrial – iunie 2014-noiembrie 2016
• ï€ Începere operare proiect – noiembrie 2016.

Ministerul Justiției a avertizat Guvernul că ar trebui ca termenele să aibă ca punct de referință data de intrare în vigoare a legii, care nu poate avea loc mai devreme de septembrie 2013, ținând cont că Parlamentul și-a început lucrul pe 2 septembrie. Conform calendarului din Acord, avizul de mediu ar urma să fie emis în doar câteva zile, lucru avizat negativ de juriști.

Google

Inchide