Dosarul „Mătușa Tamara”. Instanța supremă: DNA nu a reușit să dovedească înțelegerea dintre Năstase, Priboi și Melinescu

Dosarul Mătușa Tamara. Instanța supremă: DNA nu a reușit să dovedească înțelegerea dintre Năstase, Priboi și Melinescu
Publicat: 23/04/2012, 19:37
Actualizat: 26/04/2012, 17:21

Procurorii DNA nu au adus suficiente probe care să dovedească „înțelegerea insidioasă” dintre fostul premier Adrian Năstase, fostul șef al ONPCSB, Ioan Melinescu și fostul secretar general al Guvernului, Ristea Priboi, existând dubii și asupra întâlnirilor dintre aceștia, arată instanța supremă.

Instanța supremă i-a achitat, în 15 decembrie 2011, pe Adrian Năstase, Ioan Melinescu și Ristea Priboi, în dosarul de corupție cunoscut sub denumirea „Mătușa Tamara”.

ÎCCJ arată, în motivarea deciziei de achitare, document obținut de Mediafax, că din probele procurorilor anticorupție nu reies acuzațiile aduse lui Adrian Năstase, Ioan Melinescu și Ristea Priboi și că procurorii nu probează suficient. Potrivit instanței, probele existente „nu conving fără dubiu” acuzațiile anchetatorilor DNA din acest dosar, cu privire la înțelegerea dintre Adrian Năstase și Ioan Melinescu ca acesta din urmă să fie numit la șefia ONPCSB pentru ca în schimb să distrugă un dosar al soției fostului premier, Daniela Năstase.

Chiar dacă s-ar accepta versiunea prezentată în rechizitoriu, în sensul că a avut loc o întâlnire între Melinescu Ioan, Priboi Ristea și Năstase Adrian, prin intermediul lui Genică Boerică, afirmația pocurorului că la acel moment ar fi avut loc «înțelegerea insidioasă» dintre inculpați nu are nici o susținere probatorie„, notează judecătorii.

Judecătorii arată că din toate probele depuse de procurori doar declarațiile unora dintre martori pot fi luate în considerare, denunțul și plaja probatoriului din jurul denunțului fiind suspectă, astfel că nu pot admite concluziile DNA.

„Concluzia procurorului nu poate fi împărtășită de instanță întrucât este contrazisă de materialul probator administrat, care a relevat că: există un mare dubiu că în luna noiembrie ar fi avut loc o întâlnire între inculpații Năstase Adrian, Melinescu Ioan și Priboi Ristea, mijlocită de denunțătorul Genică Boerică; chiar martorul Genică Boerică arată că Năstase Adrian nu i-a promis lui Melinescu Ioan numirea în funcția de președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; decizia de numire în funcție a fost una colectivă, luată în consens în ședința de Guvern din 30 decembrie 2000; schimbările în conducerea unor instituții au fost discutate anterior în partid, în ideea realizării programului de guvernare; scopul pretins a fi urmărit de mituitor nu are o justificare logică (clasarea lucrării nr. S……/1999 și intrarea în posesia acesteia), aspecte asupra cărora se va reveni în continuare. Toate aceste concluzii, desprinse din probele analizate anterior, infirmă susținerea parchetului că numirea lui Melinescu Ioan în funcția de președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită pentru inculpatul Melinescu și, respectiv, dare de mită pentru inculpatul Năstase”, se arată în documentul citat.

Judecătorii lămuresc și situația dosarului de ONPCSB, care a făcut obiectul acuzațiilor aduse în acest dosar, privind-o pe soția fostului premier, Daniela Năstase. Astfel, instanța arată că în realitate nu era vorba de verificări privind-o direct pe soția fostului demnitar, ci verificări cu privire la proveniența sumei de 400.000 de dolari și situația financiară a martorului Alexandru Bittner, prieten de familie al soților Năstase.

„De la început trebuie subliniat că, deși pe tot parcursul rechizitoriului procurorul folosește expresia «lucrarea ce o privea pe Năstase Daniela», ceea ce ar putea crea impresia că se făceau verificări cu privire la aceasta, în realitate obiectul verificărilor din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor l-a constituit analiza provenienței sumei de 400.000 USD, vizând, în ultimă instanța situația financiară a lui Bittner Alexandru, cel care a cumpărat cu contract de vânzare-cumpărare bunurile de artă de la Tamara Cernasov”, se arată în motivare.

Instanța mai arată că martorii nu și-au modificat declarațiile în fața instanței, ci și-au menținut depozițiile date anterior în cauză. În pofida acestui probatoriu, notează instanța, „procurorul de caz, într-o interpretare evident subiectivă și o logică ce scapă unui observator obiectiv, ajunge la concluzia care nu se sprijină pe nici o probă, arătând că, se naște o suspiciune datorită faptului că, în cadrul aceleiași instituții și cu privire la aceeași situație, doi angajați (Roșcaniuc Elena și Șerban Marin) și-au exprimat opinii total diferite”.

„Din cronologia evenimentelor și modul în care s-au desfășurat evenimentele, așa cum au fost evidențiate anterior, Înalta Curte nu remarcă nimic suspicios, fiind evident că au fost verificări derulate pe a anumită perioadă de timp și, pe măsură ce se obțineau informații de la organele și instituțiile de la care erau solicitate, s-a stabilit, cu claritate, cine a depus banii, cine a plătit prețul în contractul de vânzare-cumpărare și de unde putea să dispună de suma respectivă”, mai notează instanța.

Decizia de achitare poate fi contestată la completul de cinci judecători al ICCJ.

Denunțul lui Genică Boerică a picat la detectorul de minciuni, dar procurorii l-au menținut drept adevărat

Denunțul făcut de Genică Boerică în 2006 în dosarul „Mătușa Tamara” a ridicat suspiciuni din cauza faptului că acesta nu a trecut testul cu detectorul de minciuni, fiind înlăturat de instanța supremă, care i-a achitat pe Adrian Năstase, Ristea Priboi și Ioan Melinescu pentru faptele de corupție.

Magistrații instanței supreme arată, în motivarea deciziei, că au aplicat pentru stabilirea acestei soluții principiul juridic „in dubio pro reo”, ceea ce înseamnă că dacă într-un caz planează suspiciuni, atunci acest aspect „îi profită celui judecat”. Concret, instanța supremă și-a expirmat suspiciunea față de motivele și modul în care Genică Boerică a făcut denunțul în anul 2006 în acest caz.

„Sub aspectul acestei infracțiuni, probele invocate de Parchet în actul de acuzare se limitează la cele mai sus evidențiate. În cursul cercetării judecătorești, probele administrate nu au eliminat dubiul cu privire la verosimilitatea denunțului formulat de Genică Boerică”, arată judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție în motivarea deciziei, dată publicității joi.

Instanța notează că la pronunțarea unei condamnări trebuie să-și întemeieze convingerea asupra vinovăției inculpatului pe baza unor probe sigure, clare, certe, or în această cauză probele în acuzarea lui Ioan Melinescu pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare de informații nu au acest caracter.

Magistrații precizează că evaluarea probatoriului „lasă loc nesiguranței în privința existenței faptei”, pornind de la constatarea că principala probă a acuzării o constituie declarația lui Genică Boerică, însă credibilitatea acestuia poate fi pusă la îndoială întrucât denunțul acestuia a intervenit în cursul anului 2006, când martorul era arestat în altă cauză, iar testarea poligraf a acestuia a indicat note specifice comportamentului simulat, „cel puțin în condițiile analizate în considerentele deja expuse”.

Judecătorii arată cronologic pentru fiecare acuzat și acuzație în parte motivele pentru care a decis la final achitarea.

Astfel, în cazul lui Ioan Melinescu, pentru fapta de divulgarea de informații, privind presupusa acuzație că acesta i-ar fi dat lui Adrian Năstase un dosar al Danielei Năstase aflat pe rolul instituție, judecătorii arată că procurorii și-au bazat în mare parte acuzarea prin prisma denunțului lui Genică Boerică, pe care magistrații nu îl găsesc credibil.

Judecătorii arată astfel că deși anchetatorii DNA au susținut că credibilitatea afirmațiilor lui Genică Boerică cu privire la divulgarea de către Melinescu a informațiilor privitoare la lucrarea existentă la nivelul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor având ca obiect depunerea în contul Danielei Năstase a sumei de 400.000 de dolari este întărită de faptul că acesta a acceptat, fără rezerve, să fie supus unei testări poligraf pentru dovedirea sincerității susținerilor sale și că, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică, făcut de Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Serviciul Criminalistică privind detecția comportamentului simulat, la întrebările „Ai auzit când Melinescu i-a spus lui Priboi că-i va face cadou lui Năstase lucrarea cu privire la Dana Năstase?” și „Ai văzut când Priboi a luat dosarul despre care Melinescu afirma că are legătură cu Dana Năstase?”, răspunsurile subiectului examinat au fost afirmative, adevărate, fără a prezenta note specifice comportamentului simulat, lucrurile nu ar sta deloc așa.

În realitate, Înalta Curte constată că lucrurile nu stau deloc așa. În raportul de constatare tehnico-științifică nu există nicidecum concluzia că răspunsurile subiectului la cele două întrebări ar fi adevărate. Raportul conține o singură concluzie, referitoare la întrebarea «În primăvara anului 2001, când te-ai întâlnit cu Melinescu lângă oficiu, acesta ți-a spus că are dosarul cu privire la Dana Năstase?», la care subiectul a răspuns afirmativ, detectându-se indicii ale comportamentului simulat (întrebare asupra căreia vom reveni în considerente). Interpretarea că răspunsurile la cele două întrebări relevante pentru infracțiunea analizată ar fi adevărate aparține procurorului, ea nu are niciun corespondent în concluziile raportului de constatare tehnico-științifică pentru detectarea conduitelor simulate la care a fost supus Genică Boerică.

Nu se știe în ce temei a făcut procurorul de caz această interpretare, cu atât mai mult cu cât nici diagramele anexate raportului nu indică o situație diferită a răspunsurilor ci, dimpotrivă, mai multe diagramele de la răspunsurile subiectului par să fie identice cu cele de la întrebarea numărul 8, apreciate în raport ca fiind nesincere”, notează judecătorii, desființând astfel credibilitatea denunțului lui Boerică și a susținerilor procurorilor DNA.

Mai mult decât atât, notează instanța supremă, se arată că în discuția post-test, subiectului i-a fost adus la cunoștință faptul că a fost diagnosticat „Nesincer”.

„Se mai arată în rechizitoriu că aspectele relatate de martorul Genică Boerică cu privire la divulgarea de informații de către inculpatul Melinescu Ioan se coroborează cu declarațiile martorilor Drăgan Petre Constantin și Stănescu Niculina Eugenia. O interpretare obiectivă a acestor probe conduce, însă, la constatarea că declarațiile denunțătorului Genică Boerică se coroborează tot cu declarațiile sale, pentru că ambii martori invocați de parchet nu au perceput aspectele relatate în mod direct, ci le cunosc tot din informațiile primite de la denunțător”, se mai arată în motivare.

Acuzațiile aduse de DNA

Adrian Năstase a fost trimis în judecată de către DNA pentru dare de mită, Ioan Melinescu, președinte al ONPCSB între anii 2001-2004, pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită și divulgare de informații, iar Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită și la dare de mită.

Procurorii au stabilit că, în noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în calitate de membru al Plenului Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, i-ar fi contactat, cu sprijinul persoanei denunțătoare, pe Ristea Priboi și pe Adrian Năstase, cărora le-ar fi comunicat că, în cadrul instituției în care își desfășura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari într-un cont bancar având-o ca titular pe Daniela Năstase, soția lui Adrian Năstase.

Atunci, Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmărește această finalitate, susțineau procurorii.

ŞOC! Bărbatul celebru adorat de întreaga ţară a violat o adolescentă de 16 ani. Mama...
Mirela Vaida, OUT de la Antena 1! EI o înlocuiesc :O
FOTO. Nepoata lui Petre Roman, apariție controversată în costum de baie!
Bolile pe care le riști în funcție de grupa de sânge. Cine este predispus la...
Gigi Becali a dat tunul imobiliar cu hotelul miliardarului Ioan Niculae! Cum arată „bijuteria” de...
Cercetătorii au dezvoltat medicamentul pentru diabetul de tip 1, care ar putea înlocui clasica injecţie
Un șofer repetă o greşeală de mai multe ori pe E85 „DRUMUL MORȚII”. În final...
BANCUL ZILEI – O blondă dotată, pe plajă la nudiști, intră în vorbă cu doi...
Africa de Sud a detectat o nouă variantă de coronavirus. B.1.1.529 are un număr mare...
Mirela Vaida, OUT de la Antena 1! EI o înlocuiesc :O
Cât de MARE trebuie să fie? Răspunsul care îi LINIȘTEȘTE pe mulți bărbați
Varianta OMICRON, depistată și în ITALIA!
Au fost prinși cu serialul „Squid Game” în Coreea de Nord. Ce a urmat e...
Știrea ȘOC a momentului în România: A fost găsit mort
ȘOC TOTAL la nivel mondial! Adevărul despre varianta care a speriat toată Planeta: Răsturnare totală...
Tulpina Omicron declanșează alertă maximă în România! Nimic nu ne mai protejează
Schimbări majore pe piaţa RCA pentru şoferi. Preţurile de acum vor fi istorie
În urmă cu 15 ani, dădea cu mopul într-un Lidl din Germania, iar acum conduce...