Elevii români, nostalgici după comunism, deși nu l-au trăit. Părerea experților: „Școala EȘUEAZĂ”

Redactor:
Alexandra Pele
Elevii români, nostalgici după comunism, deși nu l-au trăit. Părerea experților: „Școala EȘUEAZĂ”

Aproape jumătate dintre elevii născuți după 1989 cred că încomunism a fost mai bine decât acum, potrivit unui studiu realizatde Fundația Soros. „Școala eșuează în a le transmitetinerilor infomații echilibrate și nu îi învață să analizeze criticceea ce aud„, crede Ovidiu Voicu, coordonatorulcercetării, care atrage atenția că și familia este responsabilăpentru formarea unor idei pe care adolescenții „le iau de-agata”.

Tinerii care își iau informațiile despre comunism din mass-mediasau din familie se arată nemulțumiți de nivelul detrai (56%), respectul față de lege (71%),învățământul (47%) șisistemul public de sănătate (45%) de acum, încomparație cu cele din perioada comunistă, chiar dacă ei nu autrăit-o. Ovidiu Voicu, politolog al Fundației Soros, spune cărezultatele studiului pot fi explicate prin nemulțumirea generalăasupra modului în care funcționează societatea și prin faptul căgreutățile din perioada comunistă au fost date uitării, percepțiiinsuflate acum tinerilor. „Ne amintim doar de utopia șisiguranța vândută de sistemul comunist”, explicăVoicu.

Școala nu transmite o informațieechilibrată

Aproape jumătate dintre profesorii români de istoriesunt percepuți de către elevii lor ca fiind nostalgici ai regimuluicomunist, iar peste 26% dintre adolescenții intervievațispun că nu au abordat la școală subiectul comunismului, deși acestase află în curricula didactică a mai multor discipline. Problemeleidentificate de realizatorii cercetării țin atât de informațiileprimite de elevi, cât și de faptul că aceștia nu sunt învățați săinterpreteze critic informațiile pe care le primesc. Ovidiu Voicueste de părere că mediul școlar ar trebui să fie unul mai deschiscare să se axeze și pe activitățiextracurriculare. „Este greu să ne așteptăm de la ei (n.r.elevi) să aibă o inițiativă”, spune politologul care susține cășcoala ar trebui să fie cea care să-i împingă către alteactivități, precum grupurile artistice, de hobby sau devoluntariat.

Adolescenții nu se simt mândri că suntromâni

Noua lege a educației va aduce schimbări ale curriculei destudiu, la nivel național. Voicu spune că istoriei comunismului artrebui să i se aloce un spațiu mai mare. De asemenea, profesorii artrebui să găsească metode noi pentru a le capta interesultinerilor. „Instrumentele multimedia precumfilmele au un impact mai mare decât cel al manualelor școlare”,spune Voicu.

Studiul „Implicarea civică și politică a tinerilor” a maistabilit că adolescenții sunt intoleranți față deanumite grupuri sociale și nu se simt mândri că suntromâni.

• 53% din elevi consideră că a fi un bun cetățean înseamnă doarsă respecți legile, iar 39% din tineri cred că un bun cetățean nuse definește prin implicarea socială sau politică. Peste 30% dintreadolescenți cred că nu este deloc eficient să activezi într-unpartid politic și peste 30% cred că nu este „deloc eficient săactivezi într-o ONG”.
• 62% dintre elevii de clasa a VIII-a și a IX-a răspund că se simtdestul de mândri sau foarte mândri, în timp ce 38% răspund că sesimt nu prea mândri sau deloc mândri că sunt cetățeni ai României.În comparație cu elevii, 86% dintre adulți declară că se simtdestul de mândri sau foarte mândri ca cetățeni ai României.Graficele mai detaliate ale studiului arată că, pe măsură ceînaintează în vârstă, elevii se simt tot mai puțin mândri diromâni. O posibilă explicație ar fi lipsa orelor de culturăcivică din liceu, unde ele sunt opționale, doar 10% dintreelevi alegând să participe, explică Ovidiu Voicu.
• Peste 70% dintre elevii din ciclul preuniversitar nu auparticipat în ultimul an în nicio organizație în afara școlii (ex.cercetași). Asta în timp ce peste 60% dintre aceștia nu fac partedin niciun grup artistic sau de hobby.
• Cercetarea a mai stabilit că există câteva grupuri sociale foarterespinse de către tineri. „Spațiul public este foarteîncărcat de stereotipuri negative„, spune Voicu. Treisferturi dintre elevi nu ar dori să aibă persoane de altă orientaresexuală ca vecini. Două treimi dintre elevi resping persoanelebolnave de SIDA și romii. Peste o treime dintre elevi respingpersoanele de altă etnie sau religie: 42% în cazul musulmanilor,35% în cazul maghiarilor și 34% în cazul evreilor.

Inchide