EXODUL

Redactor:
Adrian Macarie
Europa se confruntă în ultimele luni cu cea mai gravă criză a imigranților de la cel de-al doilea Război Mondial încoace.

De la începutul lui ianuarie, mai bine de 200.000 de imigranți din zonele de conflict au intrat în UE  Imaginile cu mii de oameni disperați, extenuați,  riscând totul pentru a scăpa din zonele de conflict, forțând frontierele în căutarea libertății rulează în ultimele zile pe ecranele televiziunilor din întreaga lume. Din Grecia, prin Macedonia care a vrut să-i oprească, dar până la urmă i-a urcat în tren și i-a trimis mai departe, în Serbia și apoi în Ungaria, așa arată harta drumului către Vest pentru mii de oameni ajunși la capătul puterilor la ei acasă.

7.000 de refugiați au trecut granița în Serbia, într-o singură noapte

Într-o singură noapte, aproape 7.000 de imigranți au trecut granița Macedoniei în Serbia urmându-și drumul către Europa de Vest.  Situația a fost una fără precedent, depășite de afluxul de refugiați – majoritatea din Siria, dar și din Irak – autoritățile macedonene au instituit starea de urgență și au decis în ultimă instanță să nu se opună trecerii acestora în Serbia, punându-le la dispoziție șigarnituri de tren. Potrivit Comisariatului ONU pentru refugiați, în următoarele luni se estimează că, în medie, 3.000 de sosiri vor fi înregistrate în Macedonia.

Zidul lui Orban nu a rezistat la valul de refugiați

Pentru a ajunge în Vest, imigranții se îndreaptă către Ungaria. Zidul construit de autoritățile de la Budapesta la granița cu Serbia este practic ineficient. Sârma ghimpată a fost tăiată, iar oamenii au sărit după ce au pus haine care să-I protejeze de rănire.

De altfel, Ungaria  a anunțat un record în privința numărului de imigranți reținuți care au încercat să pătrundă în mod ilegal în țară: 2.093 de refugiați care au încercat să pătrundă pe teritoriul țării pe la frontiera cu Serbia. Dintre cei reținuți, cei mai mulți sunt cetățeni sirieni, afgani și bangladezi. În orașul Csongrad, din sudul Ungariei, un punct de tranzit al imigranților care se îndreaptă către țările din vestul Europei, au fost reținuți 1.930 imigranți, dintre care 309 copii.

Ungaria reprezintă un punct de trecere către zona Schengen. Guvernul ungar se așteaptă să pătrundă ilegal aproximativ 300.000 de imigranți pe teritoriul țării în cursul acestui an, în comparație cu cei 43.000 de refugiați care au sosit în 2014. Și Germania estimează că vor veni 800.000 de imigranți pe teritoriul țării în cursul acestui an.

Sursa Foto: hungarytoday.hu

Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului ungar, Viktor Orban, a declarat, într-un interviu acordat publicației ungare Magyar Hirlap și publicat marți, că UE ar trebui să suplimenteze bugetul alocat pentru consolidarea controalelor la punctele de frontieră. „Dacă am aveam nevoie de imigranți, am organiza singuri totul pentru noi”, a declarat Lazar, referindu-se la etnicii maghiari care locuiesc în țările vecine. „Maghiarii trăiesc în jurul nostru, ei au prioritate”, a precizat Lazar.

Bulgaria a trimis blindatele la frontieră

Deși Bulgaria este scutită momentan de afluxul de imigranți care sosesc din Grecia și Macedonia, unul dintre responsabilii pentru operațiuni în Ministerul Apărării de la Sofia, NikolaiKaravaniov, a declarat pentru postul de radio local că bulgarii vor consolida preventiv paza frontierei. 

Astfel, douăzeci și cinci de soldați și vehicule blindate au fost trimise la punctele de frontieră dintre Bulgaria și Macedonia, dar „numărul lor ar putea crește în cazul în care situația se înrăutățește”, a adăugat Karavaniov.
Bulgaria a găzduit de la începutul anului 15.000 de imigranți ilegali, inclusiv sirieni veniți din Turcia. Imigranții reținuți aici sunt plasați în mai multe tabere înainte de a ajunge la un statut care să le permită să călătorească în UE, fără a se instala în țară.
În ceea ce privește granița, Bulgaria a construit la frontiera cu Turcia un gard de 30 de km pe care intenționează să îl extindă pentru a împiedica intrarea imigranților ilegali.

Hollande: „Astăzi ne confruntăm cu o situație excepțională”

Criza „excepțională” a imigranților cu care se confruntă Europa va dura, au avertizat François Hollande și Angela Merkel, care și-au îndemnat luni partenerii europeni să aplice deciziile adoptate cu scopul de a face față afluxului de refugiați, relatează Reuters în pagina electronică.

Într-o declarație comună, la Berlin, cancelarul german a cerut deschiderea „până la sfârșitul anului” a unor centre de primire în Italia și în Grecia, menite să primească imigranții cu scopul de a-i tria pe cei eligibili pentru azil.

Gestionarea acestui aflux de sute de mii de persoane către coastele Mediteranei „este o responsabilitate care nu poate fi lăsată unei singure țări, ci care privește întreaga Europă”, a subliniat François Hollande.

„Astăzi ne confruntăm cu o situație excepțională”, a declarat președintele francez, alături de Angela Merkel. „Dar cu o situație excepțională care va dura, atât timp cât crizele pe care le cunoaștem nu vor fi rezolvate”, a adăugat el.

„Atunci, în loc să așteptăm, în loc să gestionăm de pe o zi pe alta aceste situații, este necesar să ne organizăm și să ne consolidăm politicile. Este ceea ce Franța și Germania propun”, a continuat șeful statului francez.

În Europa, „povara este necesar să fie repartizată în mod echitabil, ceea ce nu este cazul la ora actuală”, a remarcat, la rândul ei, Angela Merkel, a cărei țară se așteaptă să primească anul acesta aproximativ 800.000 de solicitanți de azil.

Guvernele țărilor Uniunii Europene (UE) au respins în iunie o propunere a președintelui Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker care stabilea cote obligatorii pentru primirea a zeci de mii de imigranți care s-au refugiat în Grecia și Italia.

În schimb, ele s-au pus de acord asupra unui sistem de repartizare voluntară, limitându-se la un total de 60.000 de oameni.

Subiectul s-a înrăutățit vara aceasta, odată cu sosirea unui număr-record de 50.000 de imigranți în Grecia, pe mare, numai în iulie, venind dinspre Turcia.

Grecia se declară depășită

Guvernul în exercițiu al Greciei, condus de premierul demisionar Alexis Tsipras, a explicat că infrastructura țării este insuficientă pentru a face față celei mai grave crize a refugiaților de după al II-lea Război Mondial.

Pe fondul crizei economice acute, Grecia se confruntă cu un aflux de zeci de mii de imigranți, majoritatea sirieni care fug de războiul civil.

Agențiile umanitare internaționale au criticat reacția slabă a Greciei.

Guvernul de la Atena a anunțat că, în primele șapte luni ale anului 2015, în Grecia au venit 160.000 de imigranți, de trei ori mai mulți decât în 2014.

„Grecia este țară de primire a imigranților, astfel că suntem obligați să avem infrastructură”, a declarat Olga Gerovasili, purtătorul de cuvânt al Guvernului în exercițiu de la Atena.

„Dar suntem acuzați de lucruri pentru care nu am avut timp, de ceea ce nu au făcut guvernele Greciei din ultimii ani”, a adăugat oficialul grec, potrivit postului Alpha TV.

Unele organizații pentru drepturile omului au admis că Grecia este doar o parte a problemei europene a imigrației. „Nu este vorba doar de o tragedie greacă…, ci de o criză la nivel european”, a afirmat Gauri van Gulik, director în cadrul organizației Amnesty International responsabil de Europa și Asia Centrală.

(Valentina Bercaru)

×
Încă o seară de proteste la Belgrad!

Mii de sârbi sunt din nou in fața Parlamentului pentru a protesta față de măsurile pe care autoritățile le iau împotriva răspândirii coronavirusului.

Publicată de Gandul pe Vineri, 10 iulie 2020
Gândul LIVE!
Inchide