Isărescu: Jumătate din banii încasați pe TVA de 24% se duc pe dobânzile creditelor făcute de România

Isărescu: Jumătate din banii încasați pe TVA de 24% se duc pe dobânzile creditelor făcute de România
Publicat: 23/04/2012, 19:20
Actualizat: 24/04/2012, 16:56

Până acum, în primele cinci luni, Ministerul de Finanțe a plătit2,79 miliarde de lei (peste 600 milioane de euro) către băncipentru dobânzile la creditele luate, adică aproximativ 540 milioanede lei (în jur de 130 milioane euro) pe lună și cu 454 milioane delei (108 milioane de euro) mai mult decât în aceeași perioadă aanului trecut, potrivit datelor oficiale. Un calcul simplu arată căper total, cheltuielile statului cu dobânzile ar fi ajuns anulacesta la 6,48 miliarde de lei (1,54 miliarde de euro), dacă TVA arfi rămas la 19%. Dacă se adaugă și jumătatea de miliard de euro lacare face referire guvernatorul BNR, rezultă 2 miliarde de euro peîntreg anul. Anul acesta, România trebuie să împrumute, în total,cel puțin 13 miliarde de euro pentru a acoperi deficitul bugetar,dar și pentru a plăti creditele mai vechi cu altele mai noi. Dinacest total, circa 4,5 miliarde de euro vor fi împrumutați doarpentru a returna băncilor împrumuturile mai vechi.

Nu există o cotație fixă pentru curs

Cât despre evoluția cursului de schimb leu/euro, guvernatorulspune că intervențiile băncii centrale nu au în vedere o anumităcotație, care ar atrage și speculațiile. „Nu ne cantonăm într-unpunct fix, avem zone în care considerăm cursul într-un relativechilibru la momentul respectiv (…) Pentru că la punctul acelafix apar băieții deștepți, speculatorii, care merită și aplauze,pentru că-și asumă riscuri”, a spus Isărescu. El a exemplificat cusituația de acum câteva săptămâni, când cursul de schimb a atinsniveluri maxime istorice, cu un vârf de 4,3688 lei/euro pe 30iunie. După anunțul privind majorarea TVA, în mai puțin de osăptămână, cursul a urcat de la 4,2311 la maximul istoric față deeuro de 4,3688, depreciere de peste 3%. Guvernatorul BNR spune cănivelul de atunci a „cam” reflectat fundamentele economice, ca șicotația de acum. „Dacă acum înseamnă și acum două săptămâni, cam peacolo este”, a spus guvernatorul BNR, laconic.

Creșterea TVA se dovedește a fi până la urmă o sabie cu douătăișuri pentru stat, pentru că jumătate din banii care vor intra labuget din această majorare vor fi cheltuiți pe dobânzi laîmprumuturile tot mai scumpe, avertizează Mugur Isărescu,guvernatorul BNR. „Imediat ce crește inflația, apare presiunea pedobânzi și uitați ce se întâmplă acum în piețe. (…) Ce va face cotaTVA? Va majora încasările la buget pentru a plăti pensiile, dar pepartea cealaltă va majora plățile pentru dobânzi. (…) Vom constataîn câteva luni că jumătate din ce încasăm pe TVA plătim pedobânzi”, a spus joi guvernatorul, cu ocazia unui seminar pe temarezervelor valutare și de aur ale BNR.

Autoritățile speră să încaseze 3-4 miliarde de lei (aproximativ950 milioane de euro) până la sfârșitul anului numai din majorareacu cinci puncte procentuale a TVA de la 19% la 24%, începând cu 1iulie. Jumătate din această sumă, respectiv 1,5-2 miliarde de lei(475 milioane de euro) se va adăuga la factura dobânzilor cătrebănci, de 1,5 miliarde de euro pe 2010, adică un total de 2miliarde de euro. „Preocupările noastre de TVA și inflația nu suntorgolii instituționale, ci abordări serioase, responsabile, pentrucă noi știm ce înseamnă inflație mai ridicată, care suntconsecințele”, a spus guvernatorul BNR.

Credite mai scumpe

Cum se explică aceste cheltuieli suplimentare, în condițiile încare majorarea TVA – măsură luată de Guvern pentru a înlocuiscăderea cu 15% a pensiilor – ar fi trebuit să mai reducă dindeficitul bugetar? Socotelile inițiale ale Guvernului au fost datepeste cap dintr-un motiv cât se poate de simplu: o taxă mai mareînseamnă prețuri mai mari în rafturi, respectiv o inflație maimare. După 1 iulie, odată cu creșterea TVA de la 19% la 24%,autoritățile au convenit împreună cu FMI o nouă prognoză deinflație pentru sfârșitul acestui an, de 7,9%, față de 3,5%, vecheaprognoză. În același timp, o inflație mai mare înseamnă implicit căbăncile trebuie să ofere dobânzi mai mare la resursele atrase, darși să ceară dobânzi crescute la împrumuturile date statului. Sevede deja în dobânzile mari, de peste 7%, cu care bancherii vor săîmprumute statul pe termen mediu și lung. Finanțele nu sunt însădispuse să plătească atât de scump creditele, așa că apelează laîmprumuturi pe perioade foarte scurte de timp.

Citește mai departe în paginaurmătoare