Istoria protocoalelor secrete. Cum a devenit „ordin” pentru SRI lupta anticorupție

Redactor:
Petriana Condrut
Istoria protocoalelor secrete. Cum a devenit „ordin” pentru SRI lupta anticorupție
65 de protocoale erau în vigoare, la finalul anului trecut, între SRI și instituții ale statului, în condițiile în care președinția anunță astăzi că niciunul dintre acestea nu a fost încheiat la inițiativa CSAT, ci a SRI sau a altor instituții. Cel mai controversat rămâne cel din Justiție.

În luna actombrie 2017, președintele Comisiei SRI, Claudiu Manda, spunea că sunt în vigoare 65 de protocoale încheiate între Serviciul Român de Informații și diverse instituții ale statului, dar membrii comisiei nu au apucat să verifice în ce masură respectivele protocoale respectă legislația existentă.

Totodată, nu mai puțin de 52 de instituții aveau încheiate protocoale pentru protejarea datelor.

Asta după ce cu câteva luni înainte Eduard Hellvig, șeful SRI, anunța că a decis denunțarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI cu alte instituții, care nu se corelează cu modificările legislative intervenite de la momentul încheierii.

De aici rezultă că numărul protocoalelor era mult mai mare la începutul anului trecut.

Cel mai dezbătut rămâne cel al Serviciului Român de Informații cu Parchetul General.Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) și Asociația Magistraților din România (AMR) au solicitat Consiliului Suprem de Apărare a Țării desecretizarea documentului. UNJR spunea că relațiile dintre parchete și serviciile de informații s-au materializat în „constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activități cu caracter infracțional”.

Declarația Danei Gîrbovan venea în contextul în care anterior, Dumitru Dumbravă, secretar general al SRI, spunea că justiția a devenit „câmp tactic” pentru Serviciu.

„Dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze. Această manieră de lucru, în care suntem angrenați alături de procurori, polițiști, judecători, lucrători ai DGA ori ai altor structuri similare a scos la iveală punctual și aspecte care țin de corupția sistemului judiciar, în limite care nu trebuie tolerate, dar nici exagerate. Important este, în opinia mea, că sistemul judiciar își dezvoltă anticorpii necesari vindecării acestei patologii”, spunea Dumitru Dumbravă, secretar general SRI, în 2015.

Cel mai controversat protocol avea la bază:

Hotărârii CSAT nr. 17 din 2005, prin care corupția a fost declarata ca vulnerabilitate la securitatea națională.

Protocolul de cooperare dintre Parchetul ICCJ si SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 003064 din 04.02.2009.

„Au existat, în urma hotărârilor pe care decidenții le-au luat, protocoale de colaborare cu organele de aplicare a legii. Vă pot spune că ofițerii SRI au oferit, în cadrul acestor protocoale, asistență tehnică de specialitate și nu au desfășurat activități de cercetare penală. Cu alte cuvinte, punerea în aplicare a mandatelor a însemnat prestare de servicii de supraveghere operativă și tehnică în aceste dosare, în baza și în limitele mandatelor, iar în prezent colaborează cu organele de aplicare a legii”, a declarat Eduard Hellvig în ianuarie 2017

În martie 2017, Serviciul Român de Informații transmitea că relaționarea SRI cu alte autorități s-a făcut în baza unei decizii luate în CSAT.

„Colaborarea SRI cu celelalte instituții și autorități publice, inclusiv cu Ministerul Finanțelor Publice se realizează în baza art.14 din Legea nr.14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, cu modificările și completările ulterioare. Decizia în acest caz a aparținut tuturor decizionalilor din instituțiile statului român, reprezentate în CSAT, inclusiv președintele și premierul României, Serviciul Român de Informații punând în aplicare, ulterior, hotărârea CSAT”, transmitea biroul de presă al SRI.

Câteva luni mai târziu, după ce a plecat de la SRI, Florian Coldea, afirma că lupta împotriva corupției a fost trasată Serviciului de Informații, devenind un „ordin” .

„În 2005, prin hotarare CSAT, fenomenul coruptiei a fost inclus in seria amenintarilor la securitatea nationala. Totodata, incepand cu 2005-2006, coruptia a fost inclusa in fiecare an printre prioritati in Planul National de Prioritati Informative, document aprobat de CSAT. (…) Exista si o responsabilitate a SRI, cum spuneam, ne-a fost trasata prin CSAT, in chestiuni ce tin de combaterea coruptiei, dar nu stiu daca trebuie sa iau in serios reprosurile care spun ca am facut prea mult sau pe cele care spun ca am facut prea putin. (…) De asemenea, si in cadrul sedintelor de bilant anual, in prezenta sefului CSAT au fost prezentate rezultatele si masurile preconizate pentru desfasurarea activitatilor in aceasta problematica. Din aceasta perspectiva, combaterea coruptiei a devenit, in limitele legii, o obligatie pentru Serviciul Roman de Informatii. In traducere libera, pentru noi un ordin”, spunea Coldea, într-un interviu pentru ziare.com.

Protocolul încheiat între Parchet și SRI a fost menționat și de către Inspecția Judiciară într-un răspuns pentru omul de afaceri Sorin Strutinsky, care sesizase faptul că la capitolul beneficiari interceptări sunt două unități al SRI.

„Folosirea sprijinului SRI, o altă activitate contestată de petent, s-a realizta in conformitate cu dispozitiile art 1, art 3, litera f din legea securității naționale nr 51 din 1991, având în vedere hotărârea 17 din 28. 02.2005, a CSAT care a intergrat problema corupției și combaterea ei în structura strategiei de Securitate Națională, ca factor de risc, respectiv, de securitate națională , problematica corupției fiind reluată în strategia națională de apărare din anul 2010, în cuprinsul căreia corupția a fost definită drept vulnerabilitate cu implicații asupra funcționării instituțiilor statului.”

Întrebat dacă între SRI și DNA a existat un protocol, Adrian Țuțuianu, la vremea respectivă șef al Comisiei de Control SRI, a răspuns: „Între PÎCCJ și SRI. DNA e structură a acestui Parchet”. Astfel, deși colaborarea dintre DNA și SRI nu era reglementată de existența unui protocol încheiat direct de cele două instituții, se realiza pe baza celui încheiat în 2009 cu Ministerul Public, când procuror general al României era actualul procuror șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

În sistemul judiciar era cunoscută implicarea ofițerilor SRI în activitatea procurorilor, înainte de decizia CCR, care declara neconstituională realizarea de către SRI a interceptărilor în dosarele penale, în anumite grupuri discutându-se colaborarea strânsă dintre parchete și SRI, în principal în privința cauzele de corupție.

Mai exact, surse din sistemul judiciar au explicat, pentru MEDIAFAX, că prin sesizarea procurorilor în legătură cu anumite posibile fapte și realizarea interceptărilor/filajului, ofițerii își urmăreau munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte. Sursele citate au precizat că, în acest context, munca anchetatorilor fiind ușurată de contribuția ofițerilor SRI, nu este exclusă o intruziune tacită, existând uneori impresia preluării controlului asupra unei anchete, în sensul obținerii de informații mai mult decât necesare în ceea ce privește desfășurarea cercetărilor într-un anumit dosar.

După decizia CCR, Serviciul și-a păstrat atribuția de a informa DNA, dar colaborarea nu a rămas la fel de strânsă.

Un semnal a fost și absența șefului SRI Eduard Hellvig de la prezentarea ultimelor două rapoarte de activitate ale DNA.

În repetate rânduri a apărut în spațiul public informația că desecretizarea acestor protocoale ar putea scoate la iveală mai multe cazuri de abuz.

Vineri (16 martie 2018), președinția a transmis însă că nu poate decretiza documentele pentru că au fost încheiate la inițiativa instituțiilor statului și a SRI, nu a CSAT.

„Prin deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării sau pentru punerea în aplicare a prevederilor acestora, nu s-a stabilit în mod concret și nu s-a impus încheierea unor protocoale între instituțiile statului român. (…) La nivelul CSAT, au fost aprobate doar direcții de acțiune și măsuri generale pentru prevenirea sau înlăturarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, dispuse în temeiul Legii 415/2002. Prin urmare, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a aprobat, prin Hotărâri, încheierea unor protocoale între Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție sau între Serviciul Român de Informații și alte entități ale statului și nu a stabilit, prin prevederile Hotărârilor aprobate, atribuții suplimentare în sarcina acestora. Protocoalele au fost încheiate fie la solicitarea Serviciului Român de Informații, fie la solicitarea celorlalte entități implicate, în baza unor prevederi ale legilor sau regulamentelor proprii de organizare și funcționare”, se arată în comunicatul președinției.

Sursa citată precizează că, în ceea ce privește declasificarea, aceasta se face prin Hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a instituțiilor care le-au cerut.

Inchide