• Publicat:
Știri

Legea care modifică modul cercetării a abaterilor de natură profesională din învățământ, promulgată

Legea care modifică modul cercetării a abaterilor de natură profesională din învățământ, promulgată
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, legea care prevede modificarea procedurii de cercetare a abaterilor profesionale de natură psihocomportamentală în instituțiile de învățământ, în sensul schimbării cu privire la căile de sesizare a unor astfel de cazuri.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea modului în care sunt cercetate cazurile de abatere profesională generate de caracteristici psihocomportamentale ale personalului angajat în instituții de învățământ și căile de sesizare a unor astfel de cazuri, precum și înlesnirea aprobării examenelor medicale complete pentru angajații sesizați.

Legea modifică articolul 234, alineatele (4) și (5), în felul următor: „în situații de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o instituție de învățământ (unitate școlara, unitate conexă, casa corpului didactic, inspectorat școlar etc.), conducerea instituției de învățământ poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educațional, cu acordul consiliului de administrație al instituției în cauză, un nou examen medical complet”.

În varianta anterioară a legii aceeași prevedere era aplicată și în cazul funcțiilor de conducere, de îndrumare și de control, precum și personalului din unitățile conexe învățământului.

Totodată, situațiile de inaptitudine profesională sunt analizate și stabilite de o comisie formată din 3 – 5 membri, „medici specialiști, instituită la nivel județean, în baza unui protocol între Ministerul Educației și Ministerul Sănătății”.

Articolul 280, alineatele 3 – 5 și 7 – 8 se modifică astfel:

Alineatul 3 prevede că „orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârșirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară prin înregistrarea sesizării după cum urmează:

a) la secretariatul unității/instituției de învățământ pentru faptele săvârșite de personalul angajat în legătură cu atribuțiile din fișa postului;

b) la secretariatul inspectoratului școlar pentru fapte săvârșite de personalul de conducere al unităților/instituțiilor de învățământ și de personalul de îndrumare și control și de execuție al inspectoratului școlar, precum și pentru fapte săvârșite de membrii comisiilor/consiliilor sau responsabililor numite/-ți de inspectoratul școlar;

c) la registratura Ministerului Educației Naționale pentru fapte săvârșite de personalul de conducere din inspectoratele școlare și personalul de îndrumare, de control și de execuție din cadrul Ministerului Educației Naționale”.

Legea inițială preciza că sesizările scrise puteau fi trimise la „registratura unității/instituției de învățământ”.

Totodată, după alineatul 3, mai este introdus un alineat care prevede că „instituția abilitată să soluționeze sesizarea va face o cercetare prealabilă, a cărui rezultat se va discuta/analiza în consiliul de administrație al instituției în cauză, care va decide, dacă este cazul, începerea cercetării efective pentru abaterile prezumate săvârșite, aprobând în aceeași ședință de lucru comisia care va efectua această cercetare”.

Alineatul 4 de la articolul 280 este modificat astfel:

„Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârșite de personalul din unitățile/instituțiile de învățământ, personalul de conducere al unităților/instituțiilor de învățământ preuniversitar, personalul contractual, personalul de îndrumare și de control și personalul de conducere din cadrul inspectoratelor școlare și de personalul de conducere, de îndrumare și de control din cadrul Ministerului Educației Naționale, comisiile de cercetare disciplinară și se constituie după cum urmează:

a) pentru personalul unității/instituției de învățământ, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea;

b) pentru personalul de conducere al unităților/instituțiilor de învățământ preuniversitar și pentru personalul de îndrumare și control din inspectoratele școlare, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. Din comisie face parte și un inspector școlar general adjunct din cadrul inspectoratului școlar județean/al municipiului București”, conform legii promulgate de șeful statului.

Potrivit expunerii de motive, legea reglementează mecanismul de control și cercetare a membrilor comisiilor din învățământ care analizează cazurile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală. Totodată, se mai precizează că în unele situații examenul medical complet nu se poate efectua asupra unui angajat cu probleme psihocomportamentale, Consiliul de Administrație opunându-se acestui examen pe criterii de colegialitate. „Prin sesizarea Inspectoratului Școalar de către factori implicați (părinți, angajați, elevi, parteneri sociali), se poate efectua examenul medical complet în cazul unui angajat din învățământ a cărui aptitudine profesională de natură psihocomportamnetală este contestată”..

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 26 noiembrie.

Inchide