• Publicat:
Știri

Mesajul Bisericii Ortodoxe pentru cei care vor tăierea banilor pentru Catedrală. „A inculpa BOR că nu se construiesc spitale și școli e jenant și ridicol. Sursa risipei e corupția, cu majusculă”

Detalii pe Gândul.

„Evenimentul sfințirii Catedralei Naționale este un moment foarte important, care va puncta în cel mai luminos mod anul centenar. (…) La baza acestui proiect a stat inițiativa cinstirii eroilor români din Primul Război Mondial, ulterior, din al Doilea Război Mondial, din vremea comunismului și astăzi, de ce nu, este importantă pomenirea românilor care au murit și după 1990, în toate câmpurile militare. Sfințirea ei este acum fixată, pe 25 noiembrie, înainte cu doar câteva zile de al doilea hram al său, care este Sfântul Andrei. În zilele ulterioare, vor avea loc diverse festivități religioase, întâlniri importante, slujbe religioase în această nouă catedrală”, a declarat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu.

Evenimentul, care va marca și anul Centenarului, va avea sute de invitați, printre care Patriarhul Kirill, de la Moscova, Patriarhul Bartolomeu, de la Constantinopol și toți conducătorii Bisericilor Ortodoxe din Europa și nu numai.

În ceea ce privește finanțarea construcției, Vasile Bănescu a explicat că, în anul precedent, Primăria Generală a Capitalei a donat 19,5 milioane de lei, iar Guvernul, alte 20 de milioane de lei, acestea fiind singurele fonduri venite de la stat. Restul au fost donații și sponsorizări private și contribuția propriu-zisă a Patriarhiei Române.

Biserica Ortodoxă Română le răspunde și celor care și-au exprimat dezacordul față de banii pe care lăcașul de cult i-a primit de la bugetul local sau central.

„Cei care contestă încă acest proiect o fac ignorând cultura națională, istoria acestui proiect vechi de peste 130 de ani, ignorând faptul că poporul român este unul creștin și că majoritatea credincioșilor creștini își doresc această catedrală. (…) Este de notorietate, în ultimele zile, inițiativa nefericită a unei facțiuni din partidul numit USR, pentru că nu toți membrii USR sunt împotriva finalizării unui proiect. A încerca să sabotezi finalizarea unui asemenea proiect de o asemenea importanță este total descalificant și dezonorant”, a adăugat Bănescu.

Acesta a subliniat că nu este vina Bisericii Ortodoxe Române că, la noi în țară, nu există infrastructură, așa cum și-au exprimat mulți cetățeni opinia.

„A dezgropa scheletul acestui sofism «vrem spitale, nu catedrale» este, de asemenea, dezonorant pentru că nu din cauza ridicării unui monument precum Catedrala Națională nu se construiesc școli, spitale sau autostrăzi. A inculpa BOR că nu se construiește o infrastructură în România este jenant și ridicol. Ne-ar face un serviciu tuturor acești entuziaști ai militantismului civic dacă s-ar apleca cu multă bună voință asupra surselor reale, nu imaginabile, ale risipirii banului public din România. Sursa principală a acestei risipe și acestei disfuncționalități o constituie corupția cu majusculă”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Dacă inițial, Patriarhia și-ar fi dorit ca întregul proiect să fie finalizat 100% până în anul 2024, acum nu mai există o data fixă tocmai pentru că nu există o finanțare constantă, iar costrucția este una complexă.

„Nu vor exista din partea BOR presiuni pentru ajutorul pe care statul român ar putea să îl ofere ridicării acestui ansamblu. Urgența numărul unu a fost ridicarea catedralei în sine, care ajunsă odată la stadiul de avea uși, ferestre și de oferi condiții optime lucrului în interior ei. Va deveni un proiect care va merge firesc înainte cu o viteză mai mare sau mai mică, în funcție de posibilități. Așadar, nu pot estima câți ani de acum înainte vor mai fi necesari, nu puțini”, a mai spus Bănescu.

Ansamblul Catedralei Naționale mai are încă patru construcții adiacente lăcașului de cult, fiind vorba despre un centru de diagnostic și tratament pentru persoanele sărace, despre muzeul Creștinismului Românesc, dar și despre un parc de aproximativ șase hectare.

Până în acest punct, au fost cheltuiți aproximativ 80 de milioane de euro, dar se estimează că, până la momentul sfințirii, se vor mai cheltui peste 10 milioane de euro pentru acoperiș, uși, ferestre și pentru crucile de pe cupole.

„Se estimează un cost de peste 90 de milioane de euro, sumă din care aproximativ 16 milioane de euro se vor întoarce la stat sub formă de TVA. Biserica Ortodoxă Română ca și celelalte culte din România este plătitoare de TVA, așa cum este plătitoare și de impozite pe toate clădirile sale, terenurile sale, pe mijloacele fixe, pe mașinile sale și așa mai departe”, a adăugat Vasile Bănescu.

Din punct de vedere tehnic, lucrările sunt în grafic, cele mai avansate fiind la execuția turlei principale, care se află la o cotă de 62 de metri și care este și punctul critic al construcției, motiv pentru care va fi terminată ultima.

De asemenea, corpul principal al Catedralei este închis în proporție de 90%, rămânând de executat doar cupola Pronausului și cupola din zona altarului până la cota de 45 de metri.

„Avem prevăzut a finaliza structura de rezistență a catedralei, cea din beton armat și zidărie până la cota de 106 metri, în zona turlei principale până la sfârșitul lunii iulie, urmând ca până la sfârșitul lunii septembrie, să finalizăm și montajul structurii metalice din zona turlei principale. Până la sfârșitul anului, mai sunt prevăzute niște lucrări, care în acest moment sunt contractate și ne referim la lucrările de închidere a corpului principal, lucrări de execuție și montaj pentru toate ferestrele Catedralei Naționale, lucrările de montaj pentru toate ușile de la cota 0, inclusiv pentru crucile care vin montate atât în zona corpului principal, turlele secundare, cât și peste turla clopotniță și principală”, a explicat, pentru MEDIAFAX, consilierul patriarhal, Vasile Crăcăoanu.

Până pe 25 noiembrie, în interior, se va încerca finalizarea montajului picturilor din mozaic de pe zidul altarului.

În ceea ce privește forța de muncă, în acest moment, se lucrează pe șantier cu aproximativ 600 de muncitori, în două schimburi.

Întrebat dacă faptul că nu a existat o finanțare constantă a dus vreodată la oprirea lucrărilor, Crăcăoanu a răspuns: „Din fericire, nu. Încă din momentul deschiderii acestui șantier, din decembrie 2010, activitățile și lucrările în acest șantier nu au fost niciodată întrerupte, însă au fost perioade în care sursele de finanțare nu au acoperit lucrările la capacitatea lor maximă. Au fost momente când am putut lucra cu 600, 800 sau 1.000 de muncitori, însă, dacă finanțarea nu permitea acest lucru, ceea ce s-a întâmplat, a fost ca numărul de muncitori să fie micșorat. Astfel, nu am mai executat cu 600 de muncitori, ci au fost 100-150”.

Vremea neobișnuit de caldă din această iarnă i-a ajutat pe muncitori să fie în grafic cu executarea lucrărilor.

„A fost ceva inexplicabuil și pentru noi, chiar și pentru colegii care lucrează în șantier, oameni cu experiență de zeci de ani. Nimeni nu s-a gândit că, în această perioadă, în ianuarie, în special, când trebuia să fie o temperatură de -10, -15 grade, să putem să turnăm beton la șantierul nostru”, a mai spus consilierul patriarhal.

Acesta a mai precizat că în aproximativ două luni, când lucrările la turla clopotniță vor ajunge la cota 60, cele trei clopote vor fi urcate și vor fi montate pe niște structuri metalice. Pe unul dintre clopote se află chipul Patriarhului Daniel și este printre cele mai mari din Europa. Cântărește 25 de tone și a costat aproximativ 500.000 de lei.

Locul în care este ridicată Catedrala Mântuirii Neamului, în spatele Casei Poporului, nu este ales întâmplător. Acolo, în timpul comunismului, existau cinci biserici. Trei dintre ele au fost demolate de Nicolae Ceaușescu, iar două, translate.

Catedrala va avea o îmbinare de elemente din arhitectură românească, bizantină și occidentală.

Catedrala este proiectată să reziste cel puțin 500 de ani și la cutremure multiple cu magnitudine de peste 8,5 pe scara Richter, iar în subsolul clădirii se vor găsi șase adăposturi antiatomice pentru situațiile de urgență, care pot adăposti câte 300 de persoane fiecare.

Construcția va avea o capacitate de 5.000 de persoane și 12 lifturi.

Inchide