O nouă SUPERIMUNITATE: miniștrii vor putea fi ascultați doar după ce vor fi anunțați. Șefa DNA: „Interceptările devin INUTILE”

În februarie 2014 intră în vigoare Noul Cod de Procedură Penală care modifică regimul interceptărilor. Practic, de anul viitor, miniștrii nu vor mai putea fi interceptați decât după ce sunt anunțați si după ce DNA primește un aviz de la Parlament. Chiar și în cazurile „obișnuite” suspecții mai întâi vor fi anunțați că sunt investigați de procurori și abia după aceea vor putea fi interceptați sau filați. „Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat și să îi prezentăm învinuirile. Vă dați seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a declarat șeful DNA, Codruța Kovesi, pezentă joi seara, la Gândul Live. DNA și DIICOT au cerut Ministerului Justiției să modifice legea până la intrarea în vigoare.

Șefa DNA, Codruța Kovesi, a declarat joi, la Gândul Live, că o prevedere din noul Cod de procedură penală va face „inutile” interceptările, în condițiile în care, înainte de a se obține autorizație pentru acestea, persoana vizată în anchetă va trebui înștiințată că este urmărită penal.

„Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală și care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obține autorizație de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat și să îi prezentăm învinuirile. Vă dați seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a explicat Kovesi.

În 2010 a fost promulgată legea 135, care conține prevederile Noului Cod de Procedură Penală (CPP), care reglementează activitatea de anchetă a procurorilor în special. Pe lângă introducerea unor instituții noi, în CPP a fost modificat esențial și modul în care se vor dispune interceptările.

Crucial în acest sens este momentul în care un procuror poate dispune interceptarea. Dacă până acum interceptările puteau fi dispuse și în faza de acte premergătoare, adică înainte de începerea urmăririi penale, noul Cod de Procedură Penală prevede că supravegherea tehnică poate fi dispusă numai după începerea urmăririi penale.

DNA și DIICOT au solicitat recent Ministerului Justiției să modifice Noul Cod de Procedură Penală, astfel încât această iregularitate din lege să fie modificată înainte ca ea să intre în vigoare.

Miniștri parlamentari interceptați numai cu aviz

Dacă Noul Cod de Procedură Penală intră în vigoare fără să fie modificat, unul dintre efecte este acela că miniștrii parlamentari vor putea fi interceptați numai după ce procurorii primesc aviz de la Parlament. Mai precis, dacă DNA este sesizat că un ministru se pregătește să comită o infracțiune, pe noul cod trebuie să înceapă direct urmărirea penală. În cazul ministrului parlamentar, DNA trebuie să ceară avizul Parlamentului. Astfel că ministrul parlamentar va afla că DNA urmează să îl intercepteze. „În privința dosarelor în care este necesară o autorizare prealabilă sau îndeplinirea unei alte condiții prealabile pentru începerea unnăririi penale (spre exemplu în ipotezele în care acuzațiile privesc miniștri), verificările prealabile nu pot consta în obținerea unor mandate de supraveghere tehnică, fapt ce este de natură de a constitui o piedică semnificativă 1n desfășurarea eficientă a anchetelor In astfel de cauze”, se arată într-o analiză a DNA.

Kovesi vorbește de o nouă imunitate a miniștrilor

Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) spune că, pentru a fi începută urmărirea penală în cazul unui ministru, va fi necesară o aprobare în acest sens venită din partea Parlamentului. Acest lucru, susține ea, înseamnă că, din acel moment, „practic, investigația devine publică”.

„Vă dați seama că este o imunitate a miniștrilor. (…) Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”, a explicat procurorul șef al DNA.
Ce efect are legea pe un dosar penal transnațional

Kovesi a comentat problema interceptărilor și din perspectiva eficienței organelor de urmărire penală. „Este extrem de important, toată lumea vorbește despre eficiența organelor de urmărire penală. Haideți să luăm exemplul unei rețele internaționale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îți cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile”, a spus ea.

„Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicațiilor”

Totodată, șefa DNA a subliniat că infracțiunile de corupție se comit, prin natura lor, „în spații închise, în condiții de confidențialitate”.
„Nu strigă cineva ‘Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!’ Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicațiilor. (…) Nu există niciun dosar făcut exclusiv pe interceptări”, a declarat ea, adăugând că un rechizitoriu se întocmește prin administrarea mai multor probe.

Codruța Kovesi a mai spus că a solicitat ministrului Justiției modificarea acestui act normativ, menționând că, deocamdată, nu a primit un răspuns în acest sens. Ea adăugat, în același context, că la nivelul MJ există un grup de lucru pentru noul Cod de procedură penală, DNA având un reprezentat în acesta.

Efect secundar: teroriștii vor putea fi interceptați de abia după ce comit infracțiunea

Un alt efect al intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală vizează chiar și dosarele de terrorism, se arată în analiza specialiștilor de la DNA și DIICOT. Potrivit acestei analize există pericolul real ca subiecții care se pregătesc să comită infracțiuni de terorism să nu poată fi inteceptați și filați de procurori decât după ce încalcă legea. Altfel spus, dacă procurorii DIICOT sunt sesizați de SRI că un individ se pregătește să comită o infracțiune de terorism, procurorul nu va putea să îl fileze sau să îl intercepteze.

Citește mai jos analiza specialiștilor DNA și DIICOT:

Potrivit art. 139 alin. (1) NCPP supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. (2) ale aceluiași articol;

Conform art. 140 alin. (1) NCPP supravegherea tehnică poate fi dispusă numai in cursul urmăririi penale, ceea ce Inlătură posibilitatea procurorilor de a solicita și obține de mandate de supraveghere tehnică In cadrul anchetei pro-active determinată de existența unor informații referitoare la pregătirea comiterii unor infracțiuni grave.

Față de această condiție, procurorii vor trebule să aștepte, chiar în ipoteza existenței unor informații referitoare la pregătirea comiteri unor infracțiuni grave ca acestea să fie săvârșite pentru a putea dispune începerea urmăririi penale și prin urmare pentru a obține un mandat de supraveghere tehnică, situație care va produce repercusiuni grave atât din perspectiva componentei preventive a activității DIICOT (în special în cauzele de terorism), cât și cu privire la eficiența acțiunilor ulterioare pentru destructurarea grupurilor de criminalitate organizată.

Predoiu: „Este o problemă de ajustare tehnică legislativă firească într-un proces de reforma de o asemenea anvergură”

Legea 135 a fost concepută în 2009 de Ministerul Justiției, când ministru era Cătălin Predoiu. Contactat de gândul, fostul ministru a explicat că practic a fost vorba de o scăpare la momentul redactării legii. Predoiu a mai adăugat și că legea 135/2010 a fost concepută cu sprijinul DNA, DIICOT și a Parchetului General. „Politica penală a Ministerului Justiției a fost intotdeauna armonizată cu opțiunile Ministerului Public. De exemplu, la solicitarea DNA infracțiunile de corupție au fost lăsate în afara Codului Penal. Proiectele au plecat din minister numai după ce au fost discutate cu reprezentanții Ministerului Public și avizate de CSM. Mai mult decât atât, proiectul s-a lucrat într-o comisie mixtă care a inclus reprezentanți ai Ministerului Public, procurori care au redactat direct textele. La acel moment nu au ridicat această problemă. Este, se pare, o solicitare pe care au formulat-o acum. Deci, este o problemă de ajustare tehnică legislativă firească într-un proces de reforma de o asemenea anvergură”, a explicat Cătălin Predoiu pentru gândul.

În 2009 titularul proiectului de lege, cel cea care se ocupa de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, actualul șef al DIICOT. Unele surse au explicat că prevederea din Noul Cod de Procedură au fost modifcate în sensul cerut acum DNA dar în Parlament s-a revenit la forma inițială.