Patriarhia Ierusalimului a RENEGAT Biserica Ortodoxă Română. Ce se află pe cei 3.000 de metri de teren de la care a început RĂZBOIUL

Redactor:
Diana Marcu
"Este o șicană sau o nevoie de bani la mijloc. Cine știe ce vor să obțină de la Patriarhia Română", explică pentru gândul Ion Antonescu, proprietarul primei agenții de turism care i-a dus după 1990 pe români în pelerinaj în Țara Sfântă.

Este o șicană sau o nevoie de bani la mijloc. Cine știece vor să obțină de la Patriarhia Română” explică pentrugândulIon Antonescu, proprietarul primei agenții de turism care i-a dusdupă 1990 pe români în pelerinaj în Țara Sfântă.

Antonescu nu-și explică altfel decizia Patriarhiei Ierusalimuluide a rupe legăturile cu Patriarhia Română și nu crede în motivulinvocat – că așezământul românesc de la Ierihon a fost construitfără binecuvântarea Patriarhiei de la Ierusalim. „E absurd.Nu poți spune că ai văzut doar de câteva luni o construcție careexistă de 11 ani”, mai spune Ion Antonescu, fost secretarde stat la Ministerul Culturii.

40.000 de români merg anual în pelerinaj înȚara Sfântă

Așadar, „mărul discordiei” este un așezământ alcătuitdintr-o biserică, un paraclis, o casă de oaspeți pentrupelerini și o bibliotecă, toate ridicate pe unteren de 3.000 de metri pătrați și finalizate înproporție de 95%, potrivit lui Ion Antonescu.

Anual, aici ajung peste 40.000 de turiști, potrivitstatisticilor Ministerului de Turism din Israel, iar 10% dintre eise cazează la arhondaric, în casa de oaspeți a așezământului, înspecial cei care vizitează Ierihonul prin birourile de pelerinajale Patriarhiei Române. 4.000 de români dorm aici într-unan, potrivit estimărilor, și sunt cazați în casade oaspeți structurată pe trei niveluri. Cu toții dorm în cele 50de camere clasificate la 2 stele, cu două sau trei paturi după caz,dotate cu aer condiționat și baie. Toate însă au terasă,de la care „se vede tot Ierihonul cu livezile sale bogate de arboricu fructe exotice recunoscute pentru aroma lor în tot Israelul”,potrivit site-ului așezământului. „De asemenea, se pot vedeașirul munților dimprejur și de dincolo de Iordan până la MareaMoartă. Priveliștea minunată văzută de aici ne prezintă dupăcuvântul Scripturii toate împărățiile lumii și slavalor.”

Un așezământ construitpe o donație

Inițial, construcția așezământului românesc a început peun teren de 800 de metri pătrați, donație de la un român stabilitîn Ierihon. El a lăsat prin testament Patriarhiei Românepământul, „cu scopul de a servi ca metoc”, un așezământ dedicatpelerinilor care vor vizita locurile sfinte. Pentru că terenul nuera suficient, Patriarhia a cumpărat și pământurile limitrofe,ajungând azi să dețină 3.000 de metri pătrați pe care se desfășoarăașezământul.

„Drumul demersurilor și stăruințelor diplomatice început de laeliberarea primului act de proprietate și autorizația deconstrucție și funcționare a Așezământului din Ierihon și până larealizarea proiectului și ridicarea efectivă a construcțiilor, cese pot vedea astăzi, a fost foarte dificil”, se arată pe paginaoficială a așezământului. ” Având în vedere raportul dintreamploarea construcțiilor și resursele umane și materiale foartereduse primite în timp și cu multe sacrificii, numai providențadivină ne-a ajutat să realizăm proiectul până la stadiul actual. Nude puține ori, în situațiile limită, au apărut oameni trimiși parcăde Dumnezeu care ne-au ajutat financiar sau cu muncitori sau cumateriale de construcții pentru a suplini lipsurile apărute”.

Construcții șibinecuvântări verbale

În 2000 însă este sfințit altarul paraclisului de la așezământulde la Ierihon (n.r. unul dintre cele trei pe carePatriarhia Română le are în Țara Sfântă: Ierusalim, Ierihon șiIordan) în prezența patriarhului român Teoctist, dar și a altormembri ai Sinodului BOR aflați în Ierihon.

Din delegație făcea parte și actualul cap al Bisericii OrtodoxeRomâne, Prea Fericitul Daniel. Construcția se ridicase după ceierarhii români obținuseră binecuvântarea lui Diodor, patriarhul deatunci al Ierusalimului, a declarat pentru gândul părinteleConstantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.„Fără binecuvântarea patriarhului Diodor nu puteau începelucrările la așezământul românesc de la Ierihon. Mai mult, fărăbinecuvântarea acestuia nu s-ar fi putut face sfințireaparaclisului respectivului așezământ de către patriarhulTeoctist și membri ai Sfântului Sinod”, mai spune acesta.

Cum a începutconflictul

În ultimele luni, Patriarhia Ierusalimului a semnalat faptul cănu există niciun acord scris în legătură cu Așezământul românesc dela Ierihon și a solicitat Patriarhiei Române să clarifice situațiaacestuia. În acest context, ierarhii români l-au desemnat pePreasfințitul Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal, sădemareze dialogul cu prelații din Israel, unul „bilateral frățescîntre cele două Patriarhii”.

În 9 mai însă, ierarhii români află de pe site-ul oficial alPatriarhiei Ierusalimului că s-au rupt relațiile cu PatriarhiaRomână. „E o decizie unilaterală”, explicăConstantin Stoica. „Suntem surprinși de anunțul postat pe site-uloficial al instituției, cu titlul «Patriarhia Ierusalimului aîntrerupt comuniunea cu Patriarhia Română», întrucât suntem laînceputul unui dialog”, a mai declarat purtătorul de cuvânt. El aprecizat că problema atitudinii Patriarhiei Ierusalimului față deAșezământul românesc de la Ierihon, precum și relațiile dintre celedouă biserci vor fi discutate în ședința de lucru a Sfântului Sinodal BOR din 19-20 mai.

Guvernul a dat 1 milionde lei pentru așezământul de la Ierihon

În 11 ani, așezământul de la Ierihon s-a ridicat din donații,din contribuții ale credincioșilor, din investiții, vânzare deobiecte religioase, dar și din bani proveniți de la Guvern. Dealtfel, Executivul a și suplimentat, în aprilie 2011, cu un milionde lei bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte. Banii provindin Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului, potrivitdocumentului care a fost publicat în Monitorul Oficial.

„Eu cred că și bisericile trebuie sprijinite în România. Fărăcredință în Dumnezeu, cred că nimeni din țara aceasta nu poate facenimic. Este o prioritate la fel cum sunt prioritățile pentruinvestiții”, a declarat la acel moment premierul Emil Boc.

Inchide