PSD scrie o nouă Lege a educației: SCHIMBĂRILE CARE-I AFECTEAZĂ PE TOȚI ELEVII. „Constituția” învățământului românesc, modificată de 64 de ori sub 19 miniștri

Educația din România se pregătește de o nouă schimbare. După ce în ultimii 24 de ani, cele două legi principale ale Educației de s-au modificat de 64 de ori, în timpul mandatului a 19 miniștri câți au fost după Revoluție, sistemul de învățământ din România va fi din nou schimbat după un concept la care vor lucra peste vară senatorii din comisia de Educație.

Cel mai optimist termen pentru intrarea în vigoare a unei noi legi a educației este anul școlar 2015/2016.

Senatorii contactați de gândul spun că fiecare va lucra la pe domeniul în care are competențe.

Cristiana Anghel, senator din partea PC, se va ocupa de învățământul preuniversitar pentru că spune că la asta se pricepe cel mai bine. „În septembrie, când vom începe sesiunea, vom avea deja un draft al legii pe ceea ce am lucrat fiecare în vacanță”, a spus Cristiana Anghel. Aceasta susține că, în prezent, marea problemă a educației este programa școlară, segment pe care va încerca să aducă modificări.

„Disputa cea mare se dă pe viziune”

Senatorul Cătălin Croitoru, de la PSD, spune că el a insistat de luni de zile să finalizeze o altă lege a educației.

„Modificările făcute la actuala lege a educației, legea Funeriu, prin ordonanță de urgență, trebuiau făcute pentru că erau articole inaplicabile. Trebuiau făcută rapid o serie de modificări până la începutul anului școlar. Dar între timp există această dorință, această voință, să avem o lege a educației nouă, cu o nouă viziune”, susține Croitoru.

Senatorul nu se așteaptă să se ajungă la o formulă perfectă, care să mulțumească pe toată lumea, acesta precizând că nu este vorba de un act normativ „nou-nouț”. „Sigur că se pleacă de la ce e în prezent. Disputa cea mare se dă pe viziune, pe cum vrem să arăte școala, să vedem ce competențe vrem să aibă elevii după ce termină”, a mai spus Cătălin Croitoru.

Senatorul spune că pentru sistemul de educație cea mai mare problemă a școlii sunt programele școlare care trebuie schimbate în funcție de o anumită viziune. „Dacă noi continuăm să avem niște concepte de o sută de ani, de două sute de ani, atunci nu schimbăm nimic. Este vorba să aducem un concept care să armonizeze toate zonele, toate domeniile din educație. Nu putem să facem cârpeli, noi trebuie să cădem de acord asupra structurii educației. Trebuie să avem în vedere formarea profesorilor, care este cea mai importantă”, arată Croitoru.

Referitor la aspectul resurselor umane, Cătălin Croitoru are în vedere modelul finlandez. „Am văzut în Finlanda cum învățământul preșcolar este cea mai importantă parte a educației, acolo profesorul poate interveni cel mai bine, iar cei care predau acolo, la ciclul primar, au doctorate. Nu e vorba să luăm un model și să-l copiem complet, ci să-l adaptăm”, spune senatorul, care nu e de acord cu prevederea nou introdusă în ordonanța de urgență potrivit căreia profesorii pot urma fie un masterat didactic, fie cursurile modulului psihopedagogic de la universitate.

„În noua lege se va păstra tot ce a fost bun până acum, și tot ce a fost bun și a rămas pe dinanfară. Nu va fi o lege perfectă, pentru că e imposibil să avem legi perfecte, dar 90% din conținutul legii va fi bun pentru elevi și profesori”, arată Croitoru.

Acesta spune că trebuie aduse modificări și în privința examenelor, care trebuie gândite foarte bine. „Aici avem mai multe modele la care să ne uităm. De exemplu, să vedem cum se dă bacalaureatul în Franța, Germania. Și aici am vorbit cu doamna Andronescu. În Germania, de exemplu, bacalaureatul se dă gradual. Elevul nu trăiește cu stresul ăla de la examen două săptămâni, că poate îi vine rău sau are o problemă. Dar așa, dacă știe că pe parcursul a doi ani de studiu are de dat examene, e altceva. Putem lua mai multe modele de sisteme de educație, dar nu să le copiem mot-a-mot, ci să-l adaptam aici”, a mai spus Croitoru.

O altă modificare ar trebui să fie la formarea profesorilor. „După mine, cine vrea să se facă profesor, trebuie să știe de la începutul facultății și să urmeze o pregătire specială”, spune Croitoru.

În opinia senatorului, noua lege va trebui discutată cu toată lumea. „Nu va fi o lege complet nouă, dar va fi un concept nou. Legea va fi discutată de toată lumea, nu poți să vii cu o lege prin asumarea răspunderii și apoi să dai ordonanțe prin care să o corectezi”, a conchis Cătălin Croitoru.

„Direcțiile date de legea actuală ar trebui păstrate”

Senatorul Marko Bella de la UDMR confirmă că membrii comisiei au discutat despre o nouă lege a educației cu doamna Ecaterina Andronescu.

„Si eu sunt de acord. Dar nu o lege a invățământului complet nouă, pentru că, în opinia mea, legea adoptată în 2011 este bună, dar problema este că o serie de dispoziții nu au fost aplicate. În acest moment nu avem un sistem coerent. Obligatoriu va trebui să modificăm legea. Pentru că există contracții în metodologii și în normele de aplicare ale legii. Nu afirm că în prezent avem haos, că nu e cazul , dar nu avem un sistem coerent”, a spus Marko Bella. Senatorul spune că prin noile modificări ar trebui păstrate unele direcții din actuala lege a educației, cum ar fi descentralizarea.

„M-am gândit la niște modificări, dar ar fi pripit să dau acum modificările. Eu am fost unul dintre cei care au lucrat pentru legea actuală, dar acest lucru nu înseamnă că am fost de acord cu toate articolele. Direcțiile date de legea actuală ar trebui păstrate, cum este descentralizarea – decizia să fie în consiile de administrație, administrația locală să aibă un rol. O altă problemă este să existe o relaxare în privința programei școlare, elevii să aibă mai puține ore”, a mai spus Marko Bella.

Chiar dacă știu că se pregătește o nouă lege a educației, nu toți senatorii participă la modificările din învățământ.

Senatorul Dumitru Oprea, de la PDL, spune că la noua lege lucrează senatorii coaliției de guvernământ. „Tot ce știu este indirect de la doamna Andronescu, că pregătea ca din actuala lege a educației să facă vreo trei sau mai multe legi, pentru preuniversitar, universitar, profesori, pentru cercetare. Asta știu că era planul” a spus senatorul.

Ultimele modificări ale actualei Legi a Educației

Ultimele modificări aduse legii educației au fost făcute pe 26 iunie, când Guvernul a adoptat o nouă ordonanță prin care introduce o nouă sesiune de bacalaureat și doctoratul cu frecvență redusă. O altă schimbare adusă legii educației prevede ca absolvenții de clasa a XII-a care nu au promovat Bacalaureatul să facă meditații instituționalizate, organizate în licee sau instituții de învățământ superior. Pentru aceste meditații, plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanțarea de bază, fie din alte surse de finanțare, precum programe pe fonduri structurale accesate de MEN.

Dacă în prezent, învățământul profesional se desfășoara în clasele IX-XI, în noua ordonanță există posibilitatea prelungirii acestuia peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură.

În plus, noua modificare a legii educației prevede că învățământul postliceal poate fi organizat în școli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate.

Programul „A doua șansă”, adresat persoanelor care nu au frecventat școala sau care au abandonat școala și au depășit limita de vârstă pentru încadrarea în învățământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învățământ preuniversitar obligatoriu.

Noua ordonanță prevede că elevii nu vor mai fi obligați să plătească pentru eliberarea actelor de studii.

Norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I și cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului.

Anual, la nivelul unității de învățământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare și didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de MEN.

În privința învățământului superior, studenții care vor să devină profesori vor putea urma atât cursurile masteratului didactic, în paralel cu modulele I și II de Psihopedagogie.

De asemenea, ordonanța prevede mărirea numărului de locuri pentru studenții străini dacă aceștia vin după începerea anului universitar. Astfel, studenții care intră în sistemul de învățământ superior românesc, în baza unor acorduri internaționale, vor avea posibilitatea înmatriculării și după 1 octombrie (se referă la cazuri excepționale). Universitatea își va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de școlarizare.

Noua lege aduce modificări și în privința modului de funcțioanare a școlilor din învățământul preuniversitar. Astfel, președintele Consiliului de Administrație va fi directorul, iar la ședințele acestui consiliu vor fi invitați reprezentanți ai sindicatelor, dar și reprezentanții elevilor dacă tematica o cere.

În privința deciziilor din Consiliul de Adminitrație, ordonanța prevede că acestea pot fi luate în prezența a jumătate plus unu din membri. Legea Educației prevedea că deciziile erau luate prin votul a două treimi din membrii Consiliului de Administrație.

De câte ori a fost modificată legea educației până acum

După Revoluție, Legea Educației și Învățământului care funcționa din 1978 a fost abrogată. Astfel, până la prima lege a Educației de după Revoluție, cea din 1995, învățământul românesc a fost reglementat prin hotărâri de guvern și ordine de ministru. Cele mai importate modificări făcute în această perioadă au fost reducerea învățământului obligatoriu de la 10 la 8 clase, în 1990, în timpul lui Mihai Șora, precum și schimbarea tuturor programelor școlare anterioare a anului 1989, în timpul lui Liviu Maior. Adevarata reformare a sistemului de învățământ românesc a început prin legea din 1995. Această legea a fost modificată, în cei 17 ani în care a fucționat de 61 de ori, potrivit informațiilor de pe site-ul Camerei Deputaților.

Dintre acestea cele mai importante au fost: introducerea examenului de capacitate în 1999, elaborarea unui nou Curriculum Național (clasele I-IX), introducerea de manuale alternative pentru ciclul primar, gimnazial și liceal, înlocuirea trimestrelor cu semestrele (Andrei Marga); introducerea repartizării computerizate în vederea admiterii în învățământul liceal și profesional (2001), extinderea învățământului obligatoriu de la 8 la 10 clase, reorganizarea examenului național de Capacitate, prin susținerea acestuia într-o singură sesiune, inclusiv prin atribuirea unei noi denumiri: teste naționale. (Ecaterina Andronescu); revizuit curriculumul pentru ciclul primar și gimnazial, repartizare computerizată pentru cadrele didactice participante la concursul de titluarizare (Alexandru Athanasiu), eliminarea Testelor Naționale și introducerea Tezelor cu subiect unic (Cristian Admoniței), modificarea, în 2009, a Bacalaureatului în forma după care funcționează și acum: trei probe de competențe și trei probe scrise (Ecaterina Andronescu).

În 2011, Daniel Funeriu a dat o nouă lege, ale cărei principale prevederi erau: introducerea evaluărilor periodice și includerea clasei a IX-a în gimnaziu, introducerea învățământului obligatoriu de 10 clase, care cuprinde învățământul primar și gimnazial, obligativitatea ca învățătorii să aibă studii superioare, iar profesorii să urmeze un master didactic. Legea lui Funeriu a fost modificată până în prezent de 3 ori.

Cele mai recente schimbări au fost făcute la finalul lunii iunie, printr-o ordonanță de urgență prin care Guvernul a aprobat 97 de modificări aduse atât învățământului preuniversitar, cât și celui superior. Schimbările nu par să-i mulțumească însă specialiștii din comisia de Educație, care vor lucra peste vară „la un nou concept”, urmând ca la începutul sesiunii parlamentare să convină asupra unei alte legi a Educației.

Miniștri Educației după decembrie 1989 până în prezent

1. Mihai Șora – decembrie 1989-28 iunie 1990
2. Gheorghe M. Ștefan – 28 iunie 1990-16 octombrie 1991
3. Mihail Golu 16 octombrie 1991 -19 noiembrie 1992
4. Liviu Maior – 19 noiembrie 1992 -11 decembrie 1996
5. Virgil Petrescu – 12 decembrie 1996-5 decembrie 1997
6. Andrei Marga 5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000
7. Ecaterina Andronescu – decembrie 2000- 19 iunie 2003, 23 decembrie 2008- 1 octombrie 2009, 2 iulie -20 decembrie 2012
8. Alexandru Athanasiu – 19 iunie 2003- 28 decembrie 2004
9. Mircea Miclea – 29 decembrie 2004-10 noiembrie 2005
10. Mihail Hărdău – 10 noiembrie 2005-5 aprilie 2007
11. Cristian Adomniței – 5 aprilie 2007 – 6 octombrie 2008
12. Anton Anton – 6 decembrie 2008 – 22 decembrie 2008
13. Emil Boc (interimar) – 2 octombrie 2009 – 23 decembrie 2009
14. Daniel Funeriu – 23 decembrie 2009 -9 februarie 2012
15. Cătălin Baba – 9 februarie 2012-7 mai 2012
16. Ioan Mang – 7 – 15 mai 2012
17. Liviu Pop – interimar 15 mai -2 iulie 2012
18. Remus Pricopie – 21 decembrie 2012 -prezent
19. Mihnea Costoiu, ministru delegat 21 decembrie 2012 -prezent