RECENSĂMÂNT 2011. Două treimi dintre romi se declară români. 700.000, 2.000.000, 3.000.000 … câți romi trăiesc în România?

Redactor:
Marian Sultănoiu
Romii se declară români, românii sunt făcuți țigani

Într-o vreme în care romul, în majoritate se declară român, iar românului, în majoritate i se pune eticheta de țigan, doar cel mult o treime dintre țiganii români se declară romi.

Nu este doar un joc de cuvinte, ci pura realitate. Peste două treimi dintre țiganii autohtoni își declină apartenența la etnie din diverse motive: teamă, rușine, conotație peiorativă a denumirii, proveniența din familii mixte etc.

În aceste condiții, numărul neoficial al persoanelor de etnie romă din România variază de la un fabulos 3 milioane (Banca Mondială) la un „mult mai verosimil 1,5 milioane” (Comisia Europeană), după cum amintește profesorul Ciprian Necula, liderul campaniei de comunicare SPER (Stop Prejudecăților despre Etnia Rromilor).

De un număr apropiat vorbește și șeful catedrei de Sociologie de la Universitatea București, profesorul Marian Preda, care a realizat un studiu pe temă în anul 1998. „Atunci vorbeam de o populație în jurul a 1,5 milioane heteroidentificați – adică vazuți ca atare de ceilalți – și de un milion autoidentificați în diverse studii și sondaje, dar nu și în cadrul unui recensământ oficial. În timp, a existat o creștere a populației, dar nu foarte spectaculoasă” mai spune Preda.

Senatorul Mădălin Voicu, arată că, potrivit datelor pe care le deține din surse oficiale ale MI și UE, etnia romă se înscrie astăzi „pe o plajă între 700.000 la 1,3 milioane de persoane, numai în România, fără migrație, categorie care numără și ea aproximativ 700.000″. În consecință, spune Voicu, numărul romilor din țara noastră se ridică undeva la 2 milioane, un milion în țară și un alt milion, mobil, care pleacă pentru diverse perioade de timp din țară.

Ce spun recensămintele

În România au avut loc, până astăzi, 12 recensăminte naționale, ultimele două desfășurându-se în anii 1992 și 2002. Acestea sunt cele mai importante în măsura în care au particularizat etnia romă, fapt care nu se întâmpla înainte de 1989.

Conform celor două numărători oficiale, în 1992 trăiau în România 401.087 țigani (1,8 la sută din populație), iar în 2002, 535.250 (2,5 la sută).

În comparație cu vecinii noștri, România stă bine la acest capitol. Astfel, în Bulgaria, trăiau, în 2001, 365.160 de țigani (5,0 la sută), iar în Ungaria, 190.046 (1,9 la sută). De asemenea, în același an, în Slovacia, numărul acestora era de 91.284 (1,7 la sută), iar în Cehia de 11.718 (0,1 la sută).

O primă concluzie a acestor date este aceea că, aproximativ două treimi din numărul total al romilor care trăiesc în România nu-și declară oficial apartenența la etnie, aceștia declarându-se fie români, fie – cei din Ardeal – maghiari.

De ce nu se declară romi

„E limpede de ce aleag această opțiune” spune Mădălin Voicu. „În România există, în continuare, diverse forme de discriminare. Acesta ar fi un prim motiv important. Apoi, mulți au format familii mixte, atât aici, la noi, în sud, cât și în Ardeal. Femeile acolo sunt foarte ferme și nu acceptă, în cazul în care au un soț țigan, ca acesta să se declare ca atare. Ca să nu mai vorbim că, peste tot în România, mulți încearcă să-și creeze o nouă identitate, vor să aleagă calea normalității și li se pare defavorizant să se declare țigani”, mai spune Voicu.

La rândul său, profesorul Marian Preda consideră acestă fugă de la etnie ca fiind rezultanta percepției negative a denumirii de țigan. „Romii înșiși percep, de multe ori, acut conotația negativă, peiorativă, care s-a atribuit denumirii de țigan, răsfrântă implicit aceleia de rom. Mulți își fac griji pentru copiii lor și pentru eventualele probleme pe care aceștia le-ar putea avea din pricina unor manifestări rasiste tot mai frecvente. Apoi, mai apare un aspect delicat. Ce este un copil apărut dintr-o familie mixtă? Român sau țigan? Iată de ce, doar un număr mic de romi își declară apartenența la etnie”.

Ciprian Necula consideră că doar o treime din populația romă se declară ca aparținătoare etniei din cauza percepției potrivit căreia „a fi țigan înseamnă să aparții unui grup social și nu unei etnii”. „Iar refuzul este cu atât mai mare cu cât grupul ca atare are o percepție majoritar negativă. În cele din urmă, ești rom în măsura în care îți asumi această apartenență, din toate punctele de vedere și, implicit, în măsura în care comunitatea te recunoaște ca fiind unul de-al ei.

Perspective numerice

În perspectiva recensământului care deja a început, toți intervievații nostri sunt de părere că numărul declarat al romilor nu va crește spectaculos, acesta fiind cu aproximativ 2-300.000 mai mult decât cel oficializat de recensământul din 2002.

Inchide