SUPERIMUNITATEA parlamentarilor, criticată dur în RAPORTUL MCV. „Există o rezistență la nivel politic privind măsurile anticorupție”

SUPERIMUNITATEA parlamentarilor, criticată dur în RAPORTUL MCV. Există o rezistență la nivel politic privind măsurile anticorupție
Publicat: 21/01/2014, 12:33
Actualizat: 30/04/2015, 17:38

Raportul pe Justiție al Comisiei Europene va fi prezentat oficial pe 22 ianuarie. Draftul rarpotului consultat de gândul arată că raportul experților europeni va critica dur modificările privind Codul Penal privind introducerea superimunității pentru parlamentari și dezincriminarea conflictelor de interese.

În concluziile draftului de raport se menționează că există îngrijorări referitoare la independența sistemului judiciar rămân constante și că există o rezistență la nivel politic și administrativ privind măsurile anticorupție. Viteza excesivă și modul netransparent în care au fost votate amendamentele la Codul Penal în decembrie 2013 au fost văzute drept provocări fundamentale la adresa legislației anticorupție și privind promovarea măsurilor de integritate.

Potrivit draftului, raportul laudă activitatea DNA, ANI și a Curții Supreme. În draftul raportului se analizează și modul în care au fost făcute numirile la Curtea Supremă, Parchetul General și DNA.

Experții CE notează că procedura de numire a președintelui Curții Supreme și a vicepreședintelui instanței a fost una clară și fără influențe politice.

În schimb în privința numirilor șefilor Parchetului General și DNA experții spun că mai potrivită ar fi fost o selecție pe bază de concurs. Raportul notează totuși că la DNA a fost numit un șef cu un track-record în lupta anticorupție.

În raport este menționat și subliniat episodul eliminării de la conducerea secției I a DNA a procurorului Lucian Papici.

Ce mai conține draftul raportului CE:

Istoria MCV arată până acum că progresele în Justiție nu sunt ireversibile, astfel că pașii înainte în unele arii pot fi negate sau minimalizate de pași înapoi în alte zone. În decembrie 2013 deciziile luate în Parlament au fost un indicator clar că principiile de bază ale reformei în Justiție sunt departe de a fi consolidate- a fost nevoie de intervenție Curții Constituționale pentru a reitera aceste principii. Acest lucru face imposibil de evaluat sustenabilitatea reformei și greu de judecat câtă de mare este impulsul intern pentru a asigura un trend pozitiv.

Trebuie notat că că circumstanțele dificile din 2012 nu au știrbit din determinarea multor instituții și indivizi din România de a consolida progresele. Comisia crede că motorizarea MCV, oportunitățile oferite de fondurile europene, implicarea activă a Comisie și a multor state membre continuă să fie un suport considerabil pentru reformele din România. Următorul raport urmează să fie publicat peste un an de zile.

În privința ordinii constituționale raportul notează următoarele: Curtea Constituțională este motorul statului de drept. Atacurile la adresa CCR din 2012 nu au fost reluate și Curtea și-a consolidat rolul de arbitru. CCR va continua să aibă un rol important în apărarea principiilor cheie precum separația puterilor în stat.

Experții CE notează că dezbaterile privind Constituția vor reveni anul acesta, și că este important ca CSM să aibă posibilitatea să participe activ cu comentarii și propuneri privind sistemul judiciar. Important este să fie excluse schimbările care ar crește influența politicului asupra funcțiilor cheie din Justiției sau schimbări care să ducă la slăbirea sistemului judiciar. Draftul mai spune că noua Constituție trebuie să respecte normele Comisiei de la Veneția.

Presiunile asupra independenței sistemului judiciar

În vara și toamna lui 2012 Comisia a primit o serie de relatări de la instituții ale sistemului judiciar privind criticile directe ale politicienilor și ale campaniilor de presă motivate politic la adresa judecătorilor, procurorilor și a membrilor familiilor lor. Numărul și forța acestor atacuri pare să fi scăzut din 2012 dar totuși continuă. Astfel de atacuri includ cazuri în care instituții sau magistrați au fost criticați direct atunci când se pregăteau decizii importante privind personalități politice.

Acest fapt contrastează cu practica statelor membre unde respectul pentru principiul separației puterilor în stat și cel al independenței Justiției limitează comentariile politicienilor la adresa deciziilor judecătorești. Raportul notează că un Eurobarometru arată că increderea românilor în Justiției este la 44% iar media europeană este de 53%.

Draftul mai precizează că CSM a continuat să apere reputația magistraților și că a „fost luată mai în serios” de politicieni și populație. Experții spun că una din soluții pentru întărirea rolului CSM ar fi creșterea resurselor financiare pentru a susține acțiunile în instanțe ale magistraților.

Respectarea deciziilor instanțelor

Acest aspect este în legătură directă cu separația puterilor în stat și statul de drept, respectarea sentințelor judecătorești. Nerespectarea deciziilor judecătorești sau cazurile în care administrația publică contestă deciziile instanțelor constituie provocări la natura excutorie a sentințelor.

Această problemă afectează cele mai importante institușii ale statului. Din iulie 2012, sistemul judiciar a trebuit să apeleze mai mult de o dată la Curtea Constituțională după lipsa de voință a Parlamentului în demiterea unor aleși declarați în stare de incompatibilitate. Cel mai recent caz datează din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat încă nici o decizie.

Numirile în pozițiile cheie

Numirile în sistemul judiciar reprezintă cel mai clar test privind independența procuraturii și a puterii judecătorești.Raportul a subliniat nevoia de proceduri clare și obiective: numiri nemotivate politic a unor persoane cu un înalt profesionalism și integitate sunt esențiale pentru încrederea publică în Justiție.

Concluziile pentru ce s-a întâmplat anul trecut sunt mixte. La numirile de la Înalta Curte nu s-a înregistrat niciun semn de interferență în cadrul procedurilor. Situația este mult mai dificilă în cazul procuraturii, unde procesul de nominalizare demarat în septembrie 2012 a avut un puternic iz politic care nu a putut fi îndepărtat de schimbarea procedurilor. Unele persoane au considerat că dacă ar candida nu ar fi fost evaluate imparțial.

Numele propuse în final au inclus unele persoane cu realizări cuantificabile în lupta împotriva corupției, dar a fost vorba în cele din urmă de o alegere politică. Comisia regretă faptul că nu a fost urmată o procedură solidă, asta însă nu subminează posibilitatea ca cei numiți să demonstreze angajamentul lor față de lupta împotriva corupției.

În toamna lui 2013, a apărut o altă dificultate legată de numirile șefului și adjunctului unei secții a DNA. Delegările temporare au fost întrerupte brusc, iar Ministerul Justiției a făcut numiri pe aceste posturi fără consultarea conducerii DNA. În urma criticilor publice și formulate de CSM, au fost făcute noi nominalizări, de această dată definitive.

Momentul ales a atras îngrijorarea opiniei publice că aceste schimbări bruște au avut legătură cu o decizie a DNA în legătură politicieni de prim rang.

În privița legislației

Precedentele rapoarte MCV au urmărit procesul de dezvoltare a noilor Coduri. În iulie 2012 raportul MCV a subliniat că noile coduri reprezintă o modernizare substanțială a legislației din România. Implementarea nu a fost ușoară, mai ales când sisteme paralele trebuie menținute, s-a constat că instituții cheie din sistemul judiciar au conlucrat cu Ministerul Justiției pentru a facilita tranziția.

Raportul notează și că Noul Cod de Procedură Penală introduce două instituții complet noi, judecătorul de drepturi și libertăți și camera preliminară. Raportul subliniază că problemele ce pot să apară trebuie rezolvate înainte de intrarea în vigoare.

O dificultate care rămâne este instabilitatea noilor Coduri chiar cu câteva luni înainte de intrarea lor în vigoare. Câteva probleme au fost identificate, care au nevoie de o rezolvare prin amenamente ale codurilor. În plus în decembrie Parlamentul a votat o serie de amendament controversate Codul Penal care au fost declarate neconstituționale.

Draftul raportului mai critică și numărul mare de Ordonanțe de Urgență ale Guvernului. O altă sursă în uniformizarea legislației este legată de predictibilitatea legislației. Numărul mare de Ordonanțe de Urgențe sau proceduri parlamentare care nu respectă un minim de transparență nu lasă spațiu pentru o evaluare corectă, consultare și pregătire, chiar dacă urgența nu este clară. Rezultatul fiind acela că judecătorii, procurorii, avocații, oamenii de afaceri, administratori și cetățenii care trebuie să aplice legea sunt bulversați și se comit errori, și există riscul mare al apariției unor scăpări legislative.

ANI lăudată de experții CE

Anul trecut, ANI și-a consolidat bilanțul, deși a trebuit să facă față unei serii de atacuri și critici. Acesti pași semnificativi sunt însă afectați de nesiguranța creată de încercările succesive ale Parlamentului de a-i submina eficacitatea cadrului legislativ, printre care încercarile de a schimba modul de incriminare a incompatibilităților pentru aleșii locali din vara lui 2013 sau recentele încercări de a modifica Codul Penal, care ar fi dus la scoaterea unor categorii intregi de persoane din sfera ANI.

Curtea Supremă și DNA lăudate

Analiză experțiolor CE notează că de la precedentul raport, DNA și Curtea Supremă și-au mentinut un track record consitent în ciuda unor condiții dificile. Atât în termeni de trimiteri în judecată cât și privind condamnările, aplicarea legii în cazul unor figuri politice proeminente a fost o demonstrație importantă a anvergurii actului de justiție. Au fost înregistrate îmbunătățiri substanțiale în practica judecătorească, mai ales în ce privește viteza investigațiilor DNA și a duretei proceselor. O breșă semnificativă a fost acoperită, și anume prevenirea întârzierii unui dosar din cauza demisiei dintr-un post precum cel de parlamentar.

Crima care a speriat ţara! Vedeta de pe Instagram, ucisă şi aruncată în canal. E...
Monica Davidescu, primele declarații despre divorțul de Aurelian Temișan
FOTO. Iubita fiului lui Ion Țiriac, apariție incendiară! `Sori e atracția finalului de an`
Alimentul care sporeşte inteligenţa. TOP 8 mâncăruri pentru creier, potrivit dr. Mihaela Bilic
Caz terifiant! Campioana olimpică, ruptă cu bătaia de iubitul ei! Judecătorii nu l-au pus sub...
Germania anunţă lockdown naţional pentru persoanele nevaccinate. Vaccinarea obligatorie ar putea intra în vigoare
Care sunt ȘOFERII care vor fi obligați să urmeze cursuri de conducere defensivă și de...
BANCUL ZILEI – Un tip agață o stewardesă sexy de la Tarom
Un electrician a aruncat în aer liftul blocului în care locuia. Bărbatul voia să-și omoare...
Monica Davidescu, primele declarații despre divorțul de Aurelian Temișan
O ROMÂNCĂ se află printre cele mai frumoase FEMEI din întreaga lume. A FASCINAT, dar...
APEL DISPERAT! O ADOLESCENTĂ are NEVOIE de AJUTOR
A venit acasă și a găsit o bijuterie înnegrită. Și-a evacuat imediat părinții: „Miroase a...
Vestea ȘOC a momentului în România: a fost găsit mort. Primele informații
Se rupe noul Guvern PSD - PNL! Marcel Ciolacu a făcut mutarea zilei: Îi urez...
Raed Arafat spulberă speranțele tuturor românilor. Ce se va întâmpla de sărbători: „Oamenii trebuie să...
Schimbări majore pe piaţa RCA pentru şoferi. Preţurile de acum vor fi istorie
Veşti proaste pentru şoferi: Va ploua cu amenzi de 25.500 lei pentru cei care nu...