• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Washington Post: România n-are dușmani externi, dar are șapte servicii. Cu toate astea, nu poate găsi un avion

Știrea prăbușirii avionului pilotat de Adrian Iovan în Munții Apuseni a ajuns în presa americană cu o urmă de stupefacție în fața faptului că România, „o țară cu 19 milioane de locuitori, dar fără dușmani externi, are șapte servicii de informații” și, cu toate acestea, nu a putut localiza epava unui avion de mici dimensiuni „pentru ca salvatorii să ajungă suficient de repede la victime”.

Depeșa Associated Press de la București publicată de Washington Post în secțiunea „Europa” a cotidianului american menționează și că „unul din cele șapte servicii, a investit 40 de milioane de euro în sistemul de apelare de urgență și, cu toate acestea, cele șase telefoane ale supraviețuitorului care a apelat 112 nu au părut să fie suficiente pentru a primi ajutor la timp”.

Serviciile de informații la care se face referire, fără a fi nominalizate, sunt Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Telecomunicaații Speciale (STS), Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Direcția Informații și Protecție Internă din cadrul MAI (așa-numitul „Doi și un sfert”), Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), în fapt șase la număr. Al șaptelea serviciu post-decembrist, Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), înființat de Mircea Ionescu Quintus în 1991 în cadrul Ministerului Justiției, a fost desființat în 2006 de Monica Macovei, fiind considerat nenecesar. În același an, prin Hotărâre de Guvern s-a înființat, în schimb, Direcția pentru Prevenirea Criminalității în Mediul Penitenciar (DPCMC), o structura în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor, justificată cu argumentul că ar preveni acțiuni ilegale ticluite în închisori.

„Românii au răspuns cu furie”

Titrată de Washigton Post „Prăbușirea unui avion mic în România dezlănțuie mânia publică”, povestea aeronavei care a aterizat forțat luni, în Munții Apuseni, include reacția autorităților după operațiunea de salvare în lipsa coordonatelor, „furia publică crescândă”, dar și „încercarea premierului Victor Ponta de a salva aparențele”.

Sursa foto: Washington Post

„Căderea unui avion de mici dimensiuni în munți nu ar fi, în mod obișnuit, un motiv suficient să înfurie o întreagă țară sau să amenințe Guvernul”, constată autorul depeșei, contabilizându-i inclusiv pe „cei patru oficiali, cu tot cu ministrul de Interne, care au demisionat sau au fost dați afară”.

Situația în România a fost însă diferită. „Românii au răspuns cu furie pe rețelele de socializare sau în talk-show-uri după ce s-a aflat că cel maai puțin afectat dintre răniți sunase de șase ori să ceară ajutorul autorităților. Patru ore și jumătate le-a luat localnicilor și pădurarilor să localizeze epava avionului căzut în Transilvania la 1400 de metri altitudine”, scrie Washington Post.

Publicația surprinde și starea de spirit a celor care au observat din exterior, însă „lipiți de buletinele de știri”, o reacție guvernamentală. „Guvernul în general nu face nimic și nu a făcut nimic nici de această dată pentru a localiza avionul. Operațiunea de salvare a fost ca un șvaițer. Erau găuri peste tot”, rezumă profesorul de aviație Nicolae Șerban Tomescu, citat de AP.

7 servicii de informații la 19 milioane de locuitori și „niciun dușman extern”

Furia publică a mers „în crescendo”, observă autorul, dând și o explicație: „mulți au considerat că Guvernul nu a fost în stare să strângă echipamente de localizare, dar este dispus să investească în tehnică de supraveghere”. „România, o țară cu 19 milioane de locuitori fără dușmani externi are șapte servicii de informații, incluzându-l pe cel intern (SRI, n.red.) și spionajul extern (SIE, n.red.). Activiștii pentru democrație susțin că cei de la putere folosesc serviciile pentru a obține avantaje necinstite în lupta politică și pentru a dezgropa informații compromițătoare”, scrie Washington Post.

Sursa foto: Washington Post

Serviciul indicat explicit în presa americană, între cele 7, ca fiind una dintre instituțiile care a amplificat nemulțumirea în rândul opiniei publice, este STS. „Unul din motivele furiei este acela că STS, unul din cele șapte servicii, a investit 40 de milioane de euro în sistemul de apelare de urgență și, cu toate acestea, cele șase telefoane ale supraviețuitorului care a apelat 112 nu au părut să fie suficiente pentru a primi ajutor la timp”, scrie publicația.

Strategia guvernamentală: „salvarea aparențelor”

Așa cum se vede de la Washington, „reculul e al Guvernului care se pregătește să câștige noile alegeri prezidențiale în noiembrie”. „Ponta încearcă să salveze aparențele, întrucât el a fost cel care a spus într-un tlak-show luni seară că toți cei șapte pasageri au supraviețuit. Pentru românii lipiți de buletinele de știri, filmul evenimentelor a fost prezentat prima oară de un oficial al statului ca având un final fericit”, arată autorul căruia nu-i scapă nici replica post-factum, devenită celebră, a fostului șef al ISU, Ion Burlui: „Iarna nu-i ca vara și la munte nu-i ca la câmpie”.

Concluziile sunt trase de observatorii români la întreg filmul evenimentelor: „Pilotul a făcut tot ce a putut să îi salveze, dar autoritățile au fost neglijente. De ce le-a luat atât de mult timp? Și dacă se pierdeau, tot ar fi trebuit să ajungă mai devreme. Nimeni nu trebuia să moară”, crede Iuliana Popescu, agent de securitate, citată de Washington Post.

Inchide