NOAPTEA LUI MOȘ NICOLAE. Povestea preotului Nicolae care, supărat că „nu se mai colindă”, a readus bucuria într-un colț de țară

Publicat: 23/04/2012, 19:34
Actualizat: 23/04/2012, 21:00

De mai bine de un sfert de secol, în aproape fiecare după-amiază de decembrie, până în Ajun, zeci de copii din comuna brașoveană Hălchiu se adună, pentru o oră, două, la biserică. Fiecare are în mână un caiețel cu versuri – colindele pe care le vor cânta la concertul de Crăciun din biserică și cu care vor umbla apoi din poartă-n poartă, prin tot satul. Când s-au strâns toți, apare și părintele Nicolae Goja.

Îi întrebă una, alta, îi așteaptă răbdător să se închine la icoana de la intrare, apoi îi orânduiește pe scaune sau lângă altar și începe repetiția. De cele mai multe ori îl ajută și fiica sa cea mare, Maria Melania, profesoară de română și engleză, care vine aproape zilnic de la Brașov, iar în ultimele zile dinaintea concertului de Crăciun i se alătură și ceilalți doi copii ai părintelui Goja: cealaltă fiică, Ana Alexandra, măritată la Bacău, și mezinul Nicolae Teodor, masterand în teologie la Sibiu.

De la iluzie la dezamăgire

Când soarta i-a hărăzit, în 1985, parohia din Hălchiu, mulți colegi nu și-au putut ascunde invidia: „prinsese” o comună mare, nu departe de Brașov, cu câteva mii de săteni, în majoritate români. „Îmi ziceau: ce noroc pe tine, e sat mare, românesc, cu tradiții, ai de ce să te bucuri! La fel credeam și eu, mai ales că veneam la Hălchiu după ce păstorisem nouă ani la Micfalău, în Covasna, unde aveam doar vreo 10-12 copii români, dar și ei maghiarizați. Mergeau la școala ungurească, alta nu era, dar duminica și la sărbători veneau la biserică, împreună cu părinții. Pe lângă rugăciuni, îi învățasem și câteva colinde și, la Crăciun, veneau întâi acasă la mine, să mă colinde, iar apoi mergeam și eu cu ei la colindat, pe la casa fiecăruia”.

Bucuria că, în noua parohie va avea, în sfârșit, parte de „adevărata” datină a colindătorilor a pălit însă la fel de repede cum se aprinsese: „Țin minte, am fost instalat în 22 decembrie și în ajun de Crăciun ne-am pregătit, cu preoteasa, cu țuică, cu vin, cu cozonac de post, cu nuci, cu mere, că așteptam, nu-i așa, colindătorii. Însă au venit doar câteva grupuri de țigani, pe la 4-5 după-amiază, cu steaua, au îngăimat câteva versuri, că mai multe nu știau, iar pe la 7 seara au mai venit două persoane cu capra, tot cu o încropeală și acelea. Și după aceea am tot așteptat, până la 9, la 10, cu paharele pregătite, dar n-a mai venit nimeni!”

Datini pierdute

Pe moment n-a știut ce să creadă, apoi și-a dat seama: „Nu se mai colinda. Pur și simplu se pierduse tradiția colindatului, din cauza educației comuniste și influenței mediului urban. Oamenii s-au însingurat, s-au înstrăinat unii de ceilalți și nu se mai colindau. Probabil că în cercuri mai mici, de prieteni, rude, se mai colindau între ei, dar obiceiul de a merge în tot satul la colindat dispăruse. Și nu mai știau nici colindele, foarte puțini dacă mai erau în stare să cânte un colind sau două, de la cap la coadă”. Când supărarea și tristețea s-au mai risipit, a înțeles că, pe lângă îndatoririle duhovnicești de fiecare zi, îl mai așteaptă și altceva, la fel de important: readucerea la viață a datinilor uitate, „care aduc atâta bucurie și colindătorilor, dar și celor colindați”. „Dar nu bucuria de a sărbători Crăciunul doar prin petrecere, îndopându-te cu cârnați și toate cele ale porcului, cum se întâmpla pe vremea aceea, ci marea bucurie de a sărbători Nașterea Domnului cu gândul la mărturia dragostei lui Dumnezeu față de noi, oamenii.”

Tradiție regăsită pas cu pas

Nu i-a fost deloc ușor, mai ales în acei ultimi ani de coșmar ai dictaturii ceaușiste. Primul pas a fost să-i convingă pe enoriași să-și trimită copiii la biserică să învețe colinde. I-a luat la rând, familie cu familie. După vreo trei luni de umblat din casă-n casă, copiii au început să se strângă la biserică, „la început doar câțiva, vreo cinci, șase”, apoi, după ce aceștia au povestit în tot satul, tot mai mulți, unii însoțiți și de părinți. A început să lucreze cu ei, să facă repetiții cel puțin de două ori pe săptămână, i-a învățat vreo 15 colinde, au pus în scenă și o piesă de teatru cu „Nașterea Domnului”, de le-au dat lacrimile enoriașilor care umpluseră biserica la slujba de la următorul Crăciun, în decembrie ’86.

Mai întâi însă, copiii l-au făcut chiar pe el să lăcrimeze: în ajun de Sfântul Nicolae, când să înceapă slujba, părintele s-a pomenit cu ei buluc în biserică, cu „Deschide ușa, creștine!”. Veniseră să-l colinde de onomastică, în chip de „repetiție generală cu public”. La fel s-a întâmplat apoi și în următorii trei ani, până la primul Crăciun liber, cel din ’89, de fiecare dată cu un repertoriu de colinde tot mai bogat.

Din 1990, în biserică a rămas doar „generala cu public” din ajun de Moș Nicolae. Spectacolul de teatru și concertul de colinde din seara Crăciunului s-au mutat la școală și apoi la căminul cultural, pentru că în biserică nu mai era loc. Numai copiii din corul colindătorilor sunt vreo 300, în fiecare an, fără a-i mai pune la socoteală pe „actorii” din spectacolele cu Irozii și Nașterea Domnului și pe urătorii cu steaua, capra și plugușorul.

Odată încheiat spectacolul, copiii se împart în cete, după vârstă și prietenii, și pornesc cu colindatul prin sat. Nu le scapă nicio casă și rar li se întâmplă să nu li se deschidă poarta, mai cu seamă cu cât părintele i-a mai învățat ce răsplată se cuvine să aștepte colindătorii. „Noi i-am obișnuit pe enoriașii noștri să-i primească pe colindători cu covrigi, mere, nuci și dulciuri, cum era pe vremuri. Sigur, cei mai înstăriți le dau și bani, dar i-am învățat pe copii să nu aștepte bani, pentru că oamenii, bătrânii mai ales, care se bucură cel mai mult de colindători, nu au de unde să dea bani la zeci de colindători, și închid porțile. Le-am spus: dacă vreți să aveți toate porțile deschise, să nu așteptați și să nu cereți bani și atunci toată lumea o să vă primească!”

După un sfert de veac de regăsire pas cu pas a tradiției colindelor, sătenii din Hălchiu și copiii lor au de-acum un „repertoriu serios”. Fiecare știe pe puțin vreo 40-50 de colinde și nu se lasă până nu le cântă pe toate, măcar o dată, până când își isprăvesc colindatul. „Până la urmă, lucrul cel mai important e că de 25 de ani la Hălchiu se colindă din nou, generațiile care au acum 30-40 de ani merg acum la colindat cu copiii lor, părinții copiilor de astăzi sunt copiii de acum 25 de ani care, cu ajutorul lui Dumnezeu, au redescoperit datina colindelor”, se bucură părintele Goja în chip de concluzie.

O tânără speranţă a ţării în sport întreţine relaţii intime pentru bani: "Când i-am spus...
Câți lei a plătit un turist pentru o friptură în Mamaia. Când a venit nota,...
FOTO. Roxana Nemeș și Andreea Antonescu și-au etalat busturile generoase la plajă! Cum arată cele...
Zodiile care oferă cea mai toxică iubire: 1. Rac
Nu s-a ales doar cu premiul și trofeul Survivor România 2021, ci și cu un...
Parma i-a stabilit prețul lui Dennis Man! Ce sumă i-a cerut patronul american de la...
Un oraș cu 15 milioane de locuitori riscă să ajungă de nelocuit din cauza apei....
Zeci de cadavre plutind pe râu. Descoperirea macabră ce aduce în atenţia lumii unul dintre...
Cele mai ieftine SUV-uri cu cutie de viteze automată
BANCUL ZILEI – Bătrânel răsfățat de nevasta de 19 ani
Tornadă devastatoare în Belarus, filmată de un șofer prins în mijlocul ei. VIDEO
Câți lei a plătit un turist pentru o friptură în Mamaia. Când a venit nota,...
O TÂNĂRĂ care a mers la bazin cu un costum prea DEOCHEAT a avut parte...
Chinezii au construit un câmp cu rachete nucleare! Cum arată, imaginile sunt ULUITOARE
ȘOC! Inna, aproape DEZBRĂCATĂ pe net! Iubitul Deliric a reacționat incredibil
O chelneriţă a servit mulți ani un bătrân ţâfnos. După ce bărbatul a murit a...
Rezulatete finale Titularizare 2021. Când se anunţă notele după contestaţii pe Edu.ro pentru educatori, învăţători...
O nouă boală cumplită a apărut din senin! Se extinde chiar acum cu repeziciune
Alertă mondială. Viruși străvechi vor fi eliberați. Ce e grupul celor 28?
Un dar otrăvit: Sute de mii de români vor avea pensii mai mici
De pe scenă, în afaceri. Ce business a lansat artistul Vlad Miriţă alături de antreprenorul...