DE CE NU A CERUT ROMÂNIA AJUTOR INTERNAȚIONAL CÂT NU ERA PREA TÂRZIU? CINE RĂSPUNDE?

Numărul morților în tragedia din Colectiv a ajuns la 43

Bilantul tragediei din Colectiv a ajuns la 43 de morți. 11 dintre răniți au murit în mai puțin de 24 de ore, nouă dintre aceștia în spitalele din Capitală – Arși, Universitar și Floreasca – , iar doi în Olanda, unde fuseseră transportați pentru îngrijiri medicale. În ciuda eforturilor medicilor, sistemul de sănătate din România a colapsat confruntat cu o provocare fără precedent, cu aproape 150 de răniți în stare gravă și critică. Varianta apelării la ajutor internațional pentru gestionarea situației nu a fost luată în calcul imediat, abia după o săptămână primii pacienți fiind tranferați în străinătate cu avioane ale armatei, nu medicale. Pentru doi dintre ei a fost prea târziu. 

Tragedia din Colectiv a dat testul sistemului de sănătate din România. În ciuda eforturilor supraomenești ale medicilor, acesta nu a fost pregătit să facă față provocării fără precedent, așa cum a fost cea din Club Colectiv, când în urma incendiului aproape 150 de răniți au ajuns în stare gravă sau critică la spitalele din București. La scurt timp după tragedia din Colectiv, pe 1 noiembrie, Gândul a lansat câteva întrebări de răspunsul cărora depindeau în mare măsură șansele de supraviețuire ale răniților.

Există personal medical suficient pentru cazurile grave?

Există resurse suficiente pentru gestionare unor cazuri de asemenea complexitate?

Ar trebui ca România să ceară ajutor internațional din partea țărilor care au competență mai mare în domeniu?

Există vreun demers al Ministerului Sănătății de a apela la expertiza internațională în astfel de cazuri? 

Abia la 5 zile după tragedia din Colectiv, și la 4 după ce Gândul a lansat întrebările, ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu a declarat că nu s-a făcut o solicitare pentru ca răniții să fie transportați în alte țări. „Au venit experți din mai multe țări cu acest gând. După ce au văzut că este vorba despre cazuri cu care nu s-au mai confruntat nici ei, au renunțat. Mai mult, am spus-o și repet, noi nu ne-am opus niciunui ajutor. Și mulțumim tuturor care și-au oferit sprijinul”, a spus el.

Mai mult, România ar fi putut apela și la Mecanismul de Protecție Civilă la nivelul UE, însă ar fi făcut-o abia joi, în a șasea zi de la producerea tragediei, potrivit Hotnews, care a citat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Sâmbătă, prim-ministrul interimar Sorin Cîmpeanu a negat informația, spunând că România nu a solicitat declanșarea Mecanismului. Explicațiile lui Raed Arafat au fost că situația era una atipică și nu se încadra în definiția dezastrului, precum și că s-a considerat că discuțiile bilaterale cu unele state au mers mai repede, ele fiind declanșate duminică.

Decizia transportului răniților în străinătate s-a luat la aproape o săptămână de la producerea tragediei, primii 16 fiind trimiși în Belgia și Olanda. Trierea răniților s-a făcut de către echipe de medici veniți din spitalele din Belgia și cu acordul medicilor curanți și ai familiilor, potrivit unor surse medicale. În cursul săptămânii viitoare urmează să vină la București și o echipă de medici din Germania.

De asemenea, potrivit acelorași surse medicale, medicii riscul în cazul pacienților în stare gravă rămași în țară este foarte mare, perioada următoare fiind decisivă, complicațiile începând cu ziua a 7 a până la 30 putând fi extrem de grave, iar decesul putând interveni în orice moment.

Raed Arafat a admis abia acum că hotărârea de transfer în străinătate a fost luată pentru că acolo „există tehnologie și tehnică modernă pentru arși. Vor avea echipe medicale care continuă să-i ingrijească în condiții nornale și nu de cele suprasolicitate”. Asta în condițiile în care, România nu dispune saloane speciale pentru victime arse, acestea fiind tratate în saloane de Terapie Intensivă normale.

Transportul celor 16 pacienți s-a făcut cu avioane ale Armatei, nu cu avioane medicale. Acestea din urmă au fost folosite în două cazuri, însă de companii private, nu de stat.  Avioanele Armatei sunt folosite pentru evacuări medicale sunt dotate cu kituri mobile, iar transportul se face pe răspunderea medicului și semnătura familiei. Problemele care apar ar putea fi legate de starea pacientului, dar și de presurizarea aeronavei, care în situații grave poate fi fatală.

De semnalat este de asemenea situația unuia dintre pacienții transferați în străinătate. Este vorba de un tânăr de 19 ani ai cărui părinți au fost anunțați că va fi dus la Bruxelles, însă acesta a ajuns la Viena. Părinții au ajuns în Belgia, iar în cursul serii au plecat spre Austria.

În aceste condiții se impun următoarele întrebări:

De ce s-a cerut ajutor internațional atât târziu?

Cine a luat decizia de a nu se face acest demers?

Cine răspunde pentru această situație?

Cine coordonează transferurile în străinătate?

Cine a decis transportul răniților cu avioane ale Armatei, și nu cu aeronave medicale? Sunt acestea adecvate situației grave a răniților?

 

Alte două victime, transferate în Austria

Alți doi pacienți răniți în incendiul din Clubul Colectiv ar urma să fie transportați în Austria și există discuții cu autoritățile din Finlanda și Norvegia pentru a stabili câți pacienți pot prelua, a precizat sâmbătă premierul interimar, adăugând că toate costurile vor fi suportate de guvern.

Potrivit premierului interimar Sorin Cîmpeanu, mai sunt spitalizate 107 persoane, din care 48 în stare gravă și critică. Sorin Cîmpeanu a spus că două avioane SMURD urmează să transporte alți doi pacienți în Austria, în momentul în care vor avea acceptul medicilor și la familiilor.

Există discuții cu autoritățile din Finlanda și Norvegia pentru a stabili câți pacienți vor prelua fiecare dintre aceste state. Duminică va sosi o echipă de medici francezi pentru a evalua situația, iar luni una din Germania. În același timp, în măsura în care sunt vor exista datele relevante, se va stabili și câți pacienți vor fi transportați în Marea Britanie.

Transportul în străinătate al răniților s-a făcut cu avioane Spartan ale Armatei, echipate pentru evacuări medicale, și nu cu avioane medicale. Capacitatea avioanelor medicale SMURD este de doar 2 tărgi cu pacienți, iar numărul celor transportați către Belgia și Olanda era mult mai mare, în total de 17. Spre exemplu,  pentru transportul altor 2 pacienți arși în Colectiv, către Austria, vor fi folosite avioanele SMURD, și nu cele militare.

Avionul sanitar SMURD, folosit strict pentru misiuni medicale, este un avion ușor, de tip Piper PA-42 Cheyenne III, are o autonomie de zbor de maximum 3.000 de kilometri și o viteză maximă de 560 km/h.

Pe de altă parte, avioanele militare de transport Spartan C-27J, folosite acum pentru transportul răniților, au o capacitate mult mai mare de transport. Conform specificațiilor tehnice, în el încap maximum 36 de paturi medicale și 6 medici. De altfel, ele au fost dotate în aceste două zboruri, către Olanda și Belgia, cu aparatură și echipamente pentru misiuni de evacuare medicală, conform MApN.

De asemenea, viteza avioanelor Spartan este mai mare decât cea a avioanelor medicale ale SMURD – 583 km/h viteză de croazieră, cu viteză maximă de peste 600 km/h. Problema autonomiei de zbor este irelevantă, ambele avioane având capacitate suficientă pentru a ajunge la Bruxelles, respectiv Rotterdam, situate la aproximativ 2.000 km de București, în zbor.

LISTA MORȚILOR DIN COLECTIV

1.    Rușitoru Marius, editor imagine TVR

2.    Hamed Ștefan, 15 ani

3.    Ioniță Cătălina era iubita chitaristului Mihai Alexandru, decidat și el în incendiu

4.    Simion Alexandru

5.    Epure Anda Ioana

6.    Vulcu Maria, 29 de ani, arhitectă.

7.    Florea Valentina

8.    Opriță Carmen Irina

9.    Matei Gabriel

10.    Palada Radu, 27 de ani

11.    Nelu Tilie, fost jurnalist

12.    Țelea Vlad, chitarist  al Goodbye to Gravity

13.    Enache Diana

14.    Baldovin Nicoleta

15.    Tripa Ioan

16.    Georgescu Paul Alexandru

17.    Rugină Adrian

18.    Ignat Constantin

19.    Laurențiu Varlan

20.    Alexandru Mihai

21.    Ion Maria, femeia de serviciu care făcuse schimb cu o colegă

22.    Fieraru Valentin

23.    Vieru Mihaela

24.    Buca Petre Andrei, arhitect

25.    Petre Claudiu, blogger, unul dintre eroii de la Colectiv. Si-a salvat prietena și s-a întors după alții, însă nu a mai reușit să iasă.

26.    Stan Simona Livia

27.    Gheorghe Liliana

28.     Voicu Mimi  

29.    Alexandra Matache

30.    Ionut Popescu

31.    Daniel Ciobanu

32.    Ionuț Maior, foto stânga

33. Monica Tănăsoiu

34 Alex Chelba, fotograf

35. Florin Cristian Popescu, bodyguardul clubului Colectiv, era internat la Spitalul SRI, în stare critică, cu pronostic rezervat.

36. Tullia Ciotola. Presa din Italia a relatat despre ea că era studentă la Universita Orientale di Napoli și se afla la București în cadrul programului Erasmus. Tânăra a mers în clubul Colectiv în 30 noiembrie împreună cu alți colegi din cadrul programului, doi spanioli, un turc și un german. Atunci când a izbucnit incendiul, ea ar fi încercat să își găsească prietenii, dar bucăți incandescente au căzut peste ea, tânără fiind transportată la spital cu arsuri pe 50 la sută din suprafața corpului.

37.    Neidentificat

38 Serian Mavi. Avea 25 de ani și lucra la Oracle, este de origine turcă. Conform unei utilizatoare de Facebook, sâmbătă ea se afla internată în stare gravă, intubată.
 

39. Elena Toader, 30 de ani

Inchide