EXCLUSIV VIDEO | Va corecta Suedia precedentul periculos deschis de Austria prin respingerea aderării României la Schengen? Europarlamentar: „Nu ne permitem să nu avem o decizie în acest an”

Publicat: 25/01/2023, 07:00

Reuniunea informală a Consiliului JAI, care începe miercuri, la Stockholm, este prima întâlnire a miniștrilor de Interne și de Justiție după ce Austria a blocat intrarea României și Bulgariei în Schengen. Întrunirea este o ocazie pentru cele două țări de a încerca să introducă pe agenda JAI aderarea la spațiul Schengen în timpul președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene. Precedentul periculos deschis de oficialii austrieci la Consiliul JAI din decembrie 2022 trebuie rapid corectat, pentru a nu lăsa să treneze discuția că un astfel de comportament, care poate afecta orice stat din UE, este permis și de aceea decizia privind aderarea României la Schengen nu trebuie amânată dincolo de anul 2023, a spus, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, europarlamentarul Dragoș Tudorache, membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) și fost ministru de Interne. 

O decizie a Suediei de a pune pe agenda celor șase luni de mandat extinderea Schengen, dincolo de faptul că ar împlini așteptările României de a intra în spațiul de liberă circulație, ar aduce credibilitate modului în care funcționează Consiliul UE, susține europarlamentarul Dragoș Tudorache.

În ceea ce privește solidaritatea europeană și transformările care au avut loc în ultima perioadă – de la valurile pandemice la războiul din Ucraina, – Dragoș Tudorache susține că este important, în primul rând, ceea ce proiectăm ca țară, dar și obiectivele clare pe care România vrea să le marcheze la nivel european.

Europarlamentarul recunoaște că, dincolo de provocări și mutații majore, criza pandemică și cea economică legată de război au deschis și noi oportunității pentru România, cum ar fi aceea că regiunea Mării Negre începe, din nou, să cântărească la nivel geopolitic.

Prima reuniune informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) –  sub președinția suedeză a Consiliului UE – va fi organizată începând de miercuri 25 ianuarie până pe 27 ianuarie, la Stockholm. În Consiliul JAI, din decembrie 2022, Austria a fost singura țară care s-a opus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației crescute.

„Precedentul periculos produs de Austria trebuie corectat de Suedia”

Austria s-a opus aderării României la Schengen fără a lăsa vreo posibilitate de a discuta și fără a accepta vreo formulă de compromis, o situație fără precedent în Uniunea Europeană. De aceea, spune europarlamentarul Dragoș Tudorache, oficialii suedezi, care din ianuarie au preluat președinția rotativă a Consiliului UE, trebuie să readucă rapid în discuție și să corecteze acest precedent periculos.

“Mă învârt în aceste cercuri europene de 15 ani, dar eu nu țin minte să se mai fi întâmplat o astfel de situație în care un stat membru să blocheze, fără să fie dispus să negocieze, să obțină un compromis. Ceea ce am văzut în marja Consiliului JAI din decembrie este fără precedent, pentru că am avut un stat membru care pur și simplu nu a vrut să discute, a refuzat orice formulă de compromis, a refuzat orice formulă de decizie.

Acest precedent foarte periculos, aș îndrăzni să spun, trebuie cumva corectat. Suedezii au datoria politică de a reveni cât mai rapid pe această discuție, tocmai pentru a nu lăsa să treneze discuția că un astfel de comportament politic, din partea oricărui stat membru, este un comportament permis sau pentru a nu lăsa impresia că este un precedent pe care și alții îl pot folosi.

Orice stat membru se poate trezi în Consiliu să spună că este o problemă cu tine și că nu vrea să fie de acord cu decizia de astăzi.

Nu ne permitem să nu avem o decizie (privind aderarea la Schengen – n.r.) în acest an, tocmai pentru că este, nu numai o chestie ce ține de așteptările României, dar este și o chestiune care ține de credibilitatea modului în care funcționează această instituție a Consiliului, importantă în economia mare a deciziilor europene”, susține Dragoș Tudorache.

„Crizele aduc provocări de securitate, economice, dar și oportunități“

“Sunt mutații majore la nivelul înțelegerii pe care fiecare stat membru o are, dar și instituțiile europene în ansamblu lor o au, față de ceea ce înseamnă la acest moment UE. Eu cred că aceste mutații sunt în bine, pentru că, practic, cumva forțați de acest context exterior, acționăm mult mai articulat, mult mai rapid pe domenii care, până de curând, erau subiecte tabu, începând de la sănătate în timpul pandemiei.

Este o tendință care trebuie consolidată, pentru că din ea nu putem decât să câștigăm noi, cetățenii.Toate acestea eu le pun în categoria lucruri bune, schimbări și mutații fundamentale în funcționarea Uniunii, care nu fac decât să ne întărească pentru viitor. Important este ce ne proiectăm noi ca țară în ceea ce privește obiectivele pe care le avem și pe care vrem să le marcăm la nivel european.

Iar aceste crize, cea legată de pandemie, dar mai ales cea de acum, legată de război, sunt crize care și pentru România aduc niște oportunități. Da, aduc și provocări majore – de securitate, economice -, dar toate acestea vin la pachet și cu niște oportunități majore pentru țara noastră, pentru că regiunea Mării Negre începe, din nou, să cântărească la nivel geopolitic.

Dacă înțelegem aceste provocări și aceste oportunități și ne pregătim pentru ele, cred că pot fi lucruri faste pentru societatea și pentru economia României“, conchide Dragoș Tudorache.

Suedia, da, Austria, ba

După 11 ani de așteptări, România nu a primit, în 2022, undă verde pentru a intra în spațiul Schengen, deși atât oficialii români, cât și cei străini susțin că cerințele tehnice impuse sunt îndeplinite deja, de mai mulți ani. Austria a fost singura care s-a impus aderării României, motivul invocat fiind cel al migrației.

Suedia – care a preluat, în ianuarie, de la Cehia, președinția rotativă a Uniunii Europene, pentru o perioadă de şase luni – pare hotărâtă să dea o nouă șansă României și Bulgariei în dosarul aderării la spațiul Schengen. Prima reuniune informală a Consiliului Justiție și Afaceri Interne sub președinția suedeză a Consiliului UE are loc de miercuri 25 ianuarie până pe 27 ianuarie.

Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a declarat în Parlamentul European că țara sa dorește să pună pe ordinea de zi tema extinderii spațiului Schengen, ceea ce înseamnă că România și Bulgaria își pot pleda încă o dată cauza și pot fructifica momentul.

Între timp, vizita în Bulgaria nu pare să-i fi schimbat decizia cancelarului Austriei, Karl Nehammer. Acesta continuă să susțină că nu este de acord cu primirea Bulgariei și a României în Schengen. Oficialul austriac vrea să ceară Uniunii Europene două miliarde de euro, bani cu care Bulgaria să refacă gardul de la frontiera sa cu Turcia.

Cancelarul Austriei vrea alt gard între Bulgaria și Turcia

Cancelarul Karl Nehammer și președintele Bulgariei, Rumen Radev, au survolat cu elicopterul frontiera bulgaro-turcă. După vizita în Bulgaria, Nehammer i-a promis lui Radev că Austria va sprijini solicitarea de alocare a două miliarde de euro, adresată de Bulgaria Comisiei Europene, pentru a consolida securitatea frontierelor.

Karl Nehammer a postat pe Twitter mai multe mesaje și fotografii din vizita sa în Bulgaria, mulțumindu-i președintelui Rumen Radev „pentru primirea prietenoasă și deschisă”.

Aici este păzită frontiera bulgaro-turcă, dar, de fapt, este păzită și frontiera Austriei. Vizita mea de astăzi a avut ca scop să arate Comisiei Europene cât de dificilă este aici paza frontierei europene”, a arătat Nehammer.

Gardul dintre Bulgaria și Turcia, construit în 2015, nu l-a mulțumit pe oficialul austriac, care a susținut că foarte mulți dintre imigranți reușesc să îl escaladeze, să sape pe sub el și chiar să îl taie.

Karl Nehammer a lăudat eforturile Bulgariei de protejare a frontierei, dar a concluzionat că această vizită nu îl face să-și schimbe părerea cu privire la aderarea României și Bulgariei.

Declarațiile cancelarului Austriei l-au iritat pe președintele bulgar, care i-a dat replica punctând că România și Bulgaria protejează frontierele externe ale UE mai bine decât o serie de țări care se află în Schengen.

Faptul că Schengen nu funcționează deplin în Europa Centrală și că între țările din regiune au fost introduse controale, nu înseamnă că Bulgaria și România ar trebui să rămână în afara Schengen”, a spus Rumen Radev.

Urmăriți interviul integral:


CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Ce s-ar putea schimba pentru aderarea României la Schengen la reuniunea informală a Consiliului JAI. Europarlamentar: ”Pot fi făcuți pași spre decizia finală. Blocajul politic unilateral și fără argumente nu are precedent și trebuie corectat”

EXCLUSIV | Toți ochii spre Stockholm. Ce poate face România la prima reuniune informală după eșecul Schengen? Fost vicepreședinte al Parlamentului European: ”Dacă ne apărăm interesele suntem mai respectați decât dacă tăcem”

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul Zilei, Adevărul, Mișcarea de Rezistență, Alephciteste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase