Care e DIFERENȚA dintre indicatoarele „oprirea interzisă” și „staționarea interzisă”. Unii șoferi le confundă chiar și după obținerea permisului auto

Mulți tineri care împlinesc vârsta de 18 ani și doresc să devină șoferi pică examenul auto, din cauza a două indicatoare rutiere care îi pun în dificultate: „oprirea interzisă” și „staționarea interzisă”.

În unele cazuri, nici măcar șoferii nu reușesc să facă diferența dintre ele. Nu vorbim de cazurile în care unii conducătorii auto le cunosc însemnătatea, dar nu le respectă.

Așadar, în legislația rutieră există și reguli cu privire la oprirea și staționarea autoturismelor. Însă, tocmai acestea le dau bătăi de cap candidaților, dar chiar și unor șoferi cu experiență.

Care este diferența dintre indicatoarele auto „oprirea interzisă” și „staționarea interzisă”

Diferența dintre oprire și staționare constă în durata de imobilizare a unui autovehicul într-o anumită zonă.

Mai precis, dacă un autovehicul este imobilizat pe o durată de cel mult 5 minute, este vorba despre oprire. Dacă imobilizarea depășește cele 5 minute, vorbim despre staționare, scrie Prosport.

Este important de știu că, în afara localităților, oprirea sau staționarea voluntară a autovehiculelor se face doar în afara părții carosabile. Mai exact, mașina va fi oprită/staționată paralel cu marginea drumului. De asemenea, se consideră că un vehicul staționează pe partea carosabilă atunci când oricare dintre roți se află pe partea carosabilă.

În interiorul localităților, pe străzile cu sens unic, oprirea sau staționarea voluntară este permisă și pe partea stângă. Condiția este aceea să rămână liberă cel puțin o bandă de circulație.

În concluzie, oprirea este o acțiune temporară și scurtă în care vehiculul se oprește pentru a îndeplini o anumită acțiune, în timp ce staționarea implică parcarea vehiculului într-un anumit loc pentru o perioadă mai lungă de timp, fără un scop imediat.