Cum vede ministrul Alexandru Nazare ieşirea din criza economică. Ce are de făcut România în 2027

Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, face vineri un rezumat al situaţiei economice, la zi, a României. Acesta recomandă „rigoare şi disciplină”, ca prerogative obligatorii pentru „evitarea blocajelor imediate”.

În numai un an de guvernare Bolojan, România „a reuşit” să aibă cea mai mare inflație din UE, se află în recesiune economică, are unele dintre cele mai ridicate dobânzi și prețuri record la carburanți, însă premierul demis a respins ideea că Executivul ar fi responsabil de acest dezastru.

Gândul îl întreba pe Bolojan acum 3 luni ce transmite românilor cu privire la situaţia în care se află ţara. Vizibil deranjat de întrebare, premierul demis a dat un răspuns evaziv și a transmis că Guvernul a făcut ”ceea ce trebuie” pentru a scoate România din criza economică. Mai mult decât atât, Bolojan a transmis că următorul premier desemnat ar trebui să continue demersurile pe care el le-a început.

Ministrul de Finanţe prezintă situaţia economică a României

La trei luni după ce Gândul l-a întrebat, într-o conferinţă de presă de la Guvern,  pe Ilie Bolojan dacă prezintă scuze românilor pentru situaţia în care a ajuns ţara, iar acesta a răspuns că a făcut „ceea ce trebuie”, ministrul de Finanţe scrie vineri despre cum stau lucrurile în realitate.

„După mai mult de un an de consolidare fiscală, într-un context marcat de multiple tensiuni interne și externe, dezbaterea despre economia României și așteptările privind evoluția acesteia trebuie să pornească de la o evaluare realistă a situației în care ne aflăm, a dezechilibrelor pe care trebuie să continuăm să le corectăm și a eforturilor necesare pentru a recâștiga stabilitatea financiară.

Radiografia la zi este una singură: ani la rând statul a cheltuit fără rigoare, a rostogolit datoriile, a amânat schimbările de substanță și a tratat deficitul ca pe o problemă care poate fi rezolvată mai târziu.

Rezultatul: cel mai mare deficit bugetar din UE, o datorie publică ajunsă la cote istorice și costuri tot mai mari pentru finanțarea funcționării statului”.

Nazare mai scrie că „în ultimul an, am făcut pași importanți în corectarea acestui dezechilibru: deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025”.

„În primele 8 luni din 2026, deficitul cash a fost de 2,89% din PIB, față de 4,51% în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni concreți, vorbim despre un deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei față de primele 8 luni ale anului trecut.

În același timp, dimensiunea presiunii este una foarte concretă: datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la finalul lunii iulie 2026, echivalentul a aproximativ 1.205 miliarde de lei. În primele 8 luni ale anului, dobânzile plătite pentru datoria publică au însumat 42,1 miliarde de lei, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pentru întregul an, costurile cu dobânzile se apropie de 3% din PIB. Sunt resurse importante care nu mai pot fi direcționate către investiții și servicii publice – ci acoperă dobânzile”.

Obiectivele României, în 2026

România va avea ca obiectiv, pentru 2026, reducerea deficitului la 6,2% din PIB.

„Este un pas necesar, dar nu o victorie: la finalul acestui an, nivelul rămâne dublu față de ținta europeană de 3%, iar în 2027 va trebui să continuăm eforturile de reducere a deficitului, într-un context marcat de mult mai multe presiuni şi obligații restante decât cele din acest an”.

Printre obiective, se mai numără şi  protejarea ratingului suveran și menținerea României în afara categoriei „junk”.

„Prima evaluare de rating va fi în ianuarie de la agenția Firch, dar în cazul unui derapaj semnificativ oricare altă agenție poate repune cu efect imediat ratingul Romániei în discuție prin convocarea unui comitet de rating ad-hoc.

În acest moment, obiectivele principale rămân evitarea derapajelor și menținerea stabilității financiare. Traversăm în continuare o etapă de corecție necesară, iar capătul de linie nu se opreşte aici”, mai scrie Nazare.

Ministrul de Finanţe mai spune că „pentru a avea creștere într-adevăr sănătoasă trebuie mai întâi să redevenim o țară credibilă, riguroasă și capabilă să își rezolve problemele şi să îşi respecte angajamentele”.