Puțini români știu acest lucru. La ce este bun ZAȚUL de cafea, de fapt
În fiecare an, 10 miliarde de kilograme de zaț de cafea sunt produse la nivel global, iar majoritatea ajung în gropile de gunoi. Puțini români știu, însă, la ce este bun acest rest al licorii consumate zilnic.
În primul rând, zațul de cafea este un bun fertilizator pentru plante. Este deosebit de potrivit pentru pomii fructiferi și flori: trandafiri, azalee, rododendroni, hortensii și camelii. Cafeaua adaugă aciditate solului și respinge dăunătorii.
Cofeina îmbunătățește circulația sângelui și elimină excesul de lichid din organism. Această proprietate îl face util în lupta împotriva celulitei. Amestecați zațul de cafea cu ulei de măsline, vin sau ulei de ghimbir. Produsul rezultat trebuie aplicat pe zonele problematice ale corpului și masat prin mișcări circulare cu o perie sau un burete.
De asemenea, zațul este bun pentru mascarea zgârieturilor și a zgârieturilor de pe mobilierul din lemn. Pentru a face acest lucru, pregătiți o soluție saturată de cafea pe bază de zaț aburit, înmuiați un tampon de bumbac în ea și frecați vopseaua naturală în zgârietură până când se contopește cu restul suprafeței mobilei. Această rețetă funcționează doar pe mobila de culoare închisă.
Mai mult decât atât, zațul de cafea este excelent pentru un scrub natural. Ar trebui adăugat puțin ulei de măsline, deoarece acesta hrănește și hidratează pielea. În plus, uleiul va face consistența exfoliantului mai blândă și mai moale, fără a-i compromite proprietățile exfoliante. Exfoliantul de cafea este, de asemenea, recomandat înainte de a merge la plajă sau la solar. Face ca bronzul să fie mai fin, conform Cancan.
Cercetătorii au găsit o utilizare uimitoare pentru zațul de cafea
Cercetătorii de la Universitatea RMIT din Australia au descoperit o nouă întrebuințare a zațului de cafea, pe care majoritatea oamenilor îl aruncă la coșul de gunoi. Am putea construi case ecologice cu acest „rezid” rezultat în urma preparării cafelei.
Cu o industrie a construcțiilor în plină expansiune, există o cerere crescândă de beton mai „prietenos cu mediul”. În aceste condiții, cercetătorii s-au pus pe treabă și au descoperit o metodă ingenioasă de a pune la bună folos aceste resturi organice.
„Eliminarea deșeurilor organice reprezintă o provocare majoră pentru mediu, deoarece generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră, inclusiv metan și dioxid de carbon, contribuind la schimbările climatice”, explică inginerul Rajeev Roychand de la Universitatea RMIT.
„Eforturile actuale de a extrage nisipul natural din întreaga lume au un impact considerabil asupra mediului. Există provocări critice și de durată în menținerea unui aprovizionare sustenabilă, dat fiind caracterul limitat al resurselor. Prin adoptarea economiei circulare, am putea păstra deșeurile organice departe de depozitele de gunoi, protejând astfel resursele naturale”, adaugă inginerul RMIT Jie Li.
Vă recomandăm să citiți și: