UDMR este prima „victimă” dacă proiectul AUR de modificare a legii electorale ajunge act normativ. Formațiunea maghiară riscă să nu atingă pragul de intrare în Parlament

Peste 60 de parlamentari ai partidului AUR au depus luni, 19 octombrie, la Senat, un proiect de lege care propune stabilirea pragului electoral pentru alegerile parlamentare exclusiv la 5% din totalul voturilor valabil exprimate, la nivel național, în cazul oricărui competitor. În forma actuală a legii, sunt prevăzute două mecanisme de stabilire a pragului electoral – cel de 5% la nivel național, respectiv cel de „20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții”. Parlamentarii AUR vor să elimine cea de-a doua opțiune. Chiar dacă, în textul inițiativei legislative, nu este menționată nicio referință specifică la adresa UDMR, formațiunea maghiară este văzută drept principala țintă politică, întrucât aceasta reprezintă minoritatea națională care beneficiază, cel puțin teoretic, de ambele căi de acces în Parlament, scrie inPolitics.ro.

UDMR, minoritatea națională care nu are nicio emoție la alegerile parlamentare din România

Formațiunea maghiară condusă, de peste 15 ani, de Kelemen Hunor și-a bazat mereu sprijinul pe comunitățile din anumite zone ale țării. De exemplu, la alegerile parlamentare din 2024, care au conturat actuala legislatură, UDMR a triumfat în cinci județe ale României. Este vorba de Covasna, Harghita, Mureș, Sălaj și Satu Mare.

Chiar dacă, la toate alegerile parlamentare de după 1990, formațiunea maghiară a reușit să atingă pragul electoral de 5% la nivel național, riscul ca aceasta să nu obțină nici măcar un loc în noua legislatură a fost aproape inexistent după anul 2015.

Asta datorită articolului 94 din Legea nr. 208/2015, care introduce un prag electoral alternativ, dedicat, în special, minorității maghiare, cea mai numeroasă din România. Mai exact, o minoritate de peste un milion de persoane, adică 6% din numărul total al cetățenilor. Iată textul alineatului 2, litera a, din articolul 94 al Legii:

(2) Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

a) 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali.

Cu alte cuvinte, dacă un partid care candidează la alegerile parlamentare nu reușește să atingă pragul electoral de 5% la nivel național, dar reușește să obțină cel puțin 20% din numărul total de voturi, în cel puțin patru circumscripții, acesta primește mandate în Parlament.

AUR ia la țintă UDMR prin depunerea noului proiect de lege care stabilește pragul electoral

Practic, prin noul proiect de lege, parlamentarii AUR își propun să blocheze cea de-a doua cale de acces spre Senat sau Camera Deputaților.

Dacă inițiativă va trece de Parlament, toate partidele vor fi condiționate de atingerea pragului electoral de 5% la nivel național pentru a obține mandate în următoarea legislatură, iar un astfel de scenariu va pune o nouă presiune pe UDMR.

În legislatura precedentă, deputații Radu Cristescu, de la PSD, respectiv Adrian Cozma, de la PNL, au depus o propunere legislativă, identică, însă fără succes.

Prin comparație, la momentul actual, proiectul de lege este susținut de toți parlamentarii AUR – al doilea cel mai reprezentat partid din actuala legislatură – ceea ce implică o miză mult mai mare.

UDMR a reușit să atingă pragul electoral la toate alegerile de după 1990 / Număr aproape identic de mandate în fiecare legislatură

La toate alegerile de după 1990, formațiunea maghiară a reușit să atingă pragul electoral la nivel național, motiv pentru care a fost prezentă în toate legislaturile. De altfel, numărul de mandate obținute a fost aproape identic timp de 34 de ani. Iată rezultatele înregistrate de UDMR la fiecare scrutin:

• 1990
  • Senat: 1.004.353 de voturi (7,20%) – 12 mandate
  • Camera Deputaților: 991.601 de voturi (7,23%) – 29 de mandate

• 1992
  • Senat: 831.469 (7,58%) – 12 mandate
  • Camera Deputaților: 811.290 (7,46%) – 27 de mandate

• 1996
  • Senat: 837.760 (6,82%) – 11 mandate
  • Camera Deputaților: 812.628 (6,64%) – 25 de mandate

• 2000
  • Senat: 751.310 (6,90%) – 12 mandate
  • Camera Deputaților: 736.863 (6,80%) – 27 de mandate

• 2004
  • Senat: 633.735 (6,26%) – 10 mandate
  • Camera Deputaților: 624.717 (6,20%) – 22 de mandate

• 2008
  • Senat: 440.449 (6,39%) – 9 mandate
  • Camera Deputaților: 425.008 (6,20%) – 22 de mandate

• 2012
  • Senat: 388.528 (5,24%) – 9 mandate
  • Camera Deputaților: 380.656 (5,14%) – 18 mandate

• 2016
  • Senat: 440.409 (6,24%) – 9 mandate
  • Camera Deputaților: 435.969 (6,19%) – 21 de mandate

• 2020
  • Senat: 348.262 (5,89%) – 9 mandate
  • Camera Deputaților: 339.030 (5,74%) – 21 de mandate

• 2024
  • Senat: 590.783 (6,38%) – 10 mandate
  • Camera Deputaților: 585.397 (6,33%) – 22 de mandate