ANALIZĂ. Consultant în turism, după recomandările INSP: Această primă fază a relaxării ne va permite să vedem, gradual, cum evoluează situația. / Ar fi bine ca prevederile să fie elaborate „nemțește”

Publicat: 09 05. 2020, 20:02
LĂMURIRI. Proprietarii teraselor de pe plajă nu sunt pregătiți să deschidă de la 1 iunie: „E prea din scurt” / Foto: Alexandra Pandrea

Consultantul în turism Traian Bădulescu consideră că reluarea activității în unitățile de cazare după ieșirea din starea de urgență, confirm recomandărilor făcute sâmbătă de Institutul Național de Sănătate Publică pentru industria HoReCa, poate fi privită drept o perioadă în care se va putea vedea dacă se va putea reporni propriu-zis industria turistică în România.

Expertul în turism Traian Bădulescu explică, într-o analiză pentru Gândul.ro, contextul și urmările estimate ale măsurilor propuse de Institutul Național de Sănătate Publică pentru industria hotelieră. INSP recomandă hotelierilor să ofere servicii de cazare, dar nu în scop turistic, ci pentru motive justificate, precum deplasări în interes profesional, după 15 mai. Măsurile pentru industria grav afectată de pandemia de COVID-19 face parte dintr-o serie de propuneri puse în transparență decizională de INSP pentru perioada imediat următoare ridicării stării de urgență pe teritoriul României.

„Recomand ca prevederile privind măsurile să fie mai precise, mai concrete. Acestea conțin încă multe ambiguități, neclarități. Ar fi bine să fie elaborate „nemțește”, extrem de explicit, prezentând cu lux de amănunte și cu cifre limitările.

Este evident că pentru structurile de cazare vorbim de o prelungire a suspendării activității turistice. Am estimat încă de acum câteva săptămâni că se va întâmpla așa. Probabil că această perioadă nu va fi lungă, ci va fi privită ca o perioadă intermediară, pentru pregătirea deschiderii sezonului de turism intern.

Majoritatea proprietarilor de afaceri din turism dar și a experților din domeniu se așteaptă de mai mult timp să avem o redeschidere a turismului intern între 15 iunie și 1 iulie. Acesta ar fi un termen realist. Această primă fază a relaxării ne va permite să vedem, gradual, cum evoluează situația. Dacă vom asista la continuarea răspândirii pandemiei sau dimpotrivă. Structurile de cazare vor primi, în această primă fază, care estimez că va dura maxim o lună, doar clienți care vin în interes personal. Apoi, dacă situația va fi sub control, se va da drumul și la turism.

Este bine că, în sfârșit, responsabilii guvernamentali ai turismului și sănătății au stat la aceeași masă cu reprezentanții organizațiilor din turism. Am tot spus-o, publicul și privatul trebuie să stea la aceeași masă și să elaboreze atât norme de respectare a sănătății și a igienei, cât și norme tehnice, ce privesc organizarea structurilor de cazare și a serviciilor. Atât turiștii, cât și proprietarii și personalul hotelier trebuie să știe ce să facă pentru a se proteja și pentru a fi în limitele legii. Ca un exemplu, Ministerul Muncii din Franța a elaborat mai demult astfel de norme, pentru fiecare industrie în parte. Era cazul să o facem și noi.

În lipsa unor recomandări oficiale, se poate ajunge la exagerări sau la interpretări ciudate, mai ”catolice decât Papa”, așa cum este vechea vorbă, care nu ușurează procesul și pot duce la haos, pentru că și alții vor copia aceste ”modele”. Apreciez că unele grupuri și organizații hoteliere au propus propriile norme și proceduri, de bun simț. Este normal să fie distanțare între mese, între șezlonguri, dar, ca alt exemplu, nu cred că ar fi o măsură adecvată încurajarea turiștilor să-și facă curățenie în propria cameră. Este ca și cum un client și-ar găti singur la restaurant. Turistul vine să se simtă bine, să se relaxeze ori are treabă în acea localitate, dacă vine în scop de afaceri. Chiar dacă vorbim de măsuri suplimentare de prevenție, turistul tot turist trebuie să se simtă.

Este clar că nu poți deschide totul din prima, pentru a nu crea trafic peste noapte, ci în valuri. Propunerile venite acum sunt ale specialiștilor din domeniul medical. Însă consider că românii au fost destul de disciplinați și au învățat ceea ce trebuie făcut. Turismul intern din Bulgaria va fi redeschis pe 13 mai, atunci când starea de urgență va fi ridicată. Dar se va începe cu deschiderea treptată a pensiunilor și a hotelurilor mici, cu respectarea măsurilor sanitare. Cu toate acestea, nu este încă clar când Bulgaria va începe să primească turiști străini. Israelul a redeschis turismul intern pe 3 mai. Dar tot așa, momentan a redat turismului vilele, pensiunile, hotelurile mici. Grecii vor stabili toți pașii săptămâna viitoare, dar se gândesc să deschidă turismul începând cu 15 iunie. Consider că la fel puteam face și noi, începând cu 15 mai. Puteau fi redate circuitului turistic structurile de cazare de, să zicem, maxim 20 de camere. Urmând să fie redeschise și celelalte cândva, în intervalul 1 iunie – 1 iulie, în funcție de situație.

Cred că trebuie să se analizeze cât mai repede posibilitatea de a fi deschise restaurantele. Și să se dea un termen, precum și normele corespunzătoare. Ar fi bine să fie deschise măcar terasele hotelurilor, într-o primă fază. Cu analiză a situației din două în două săptămâni. Oricum, ca predicție, sper ca toate hotelurile să se deschidă maxim între 15 iunie și 1 iulie, iar în această perioadă să se dea drumul și teraselor și unor restaurante, măcar cele de la hoteluri, cele mai mici, cele care pot asigura distanțare mare. Pe de altă parte, există hoteluri cu terase mari, generoase, iar oamenii vor să se relaxeze, să stea la aer după o perioadă lungă de izolare. Mai ales că nu toți românii stau la casă cu curte, mulți locuiesc la bloc.

Industria turistică este importantă pentru România. Sunt 550.000 de persoane în această activitate – hoteluri, restaurante, agenții de turism, mai precis 14% din forța de muncă. Am îndoieli că aportul la PIB este de doar 1,5%. Nu știu cum s-a ajuns la această cifră, pe care o tot aud de ani de zile. Când, doar în Centrul vechi, zi de zi erau, în vremurile normale, zeci de mii de străini care făceau consumație. O analiză a Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor spunea că turismul românesc a generat la PIB, în 2018, 4,6%. E o diferență.  Cu industriile conexe, care beneficiază de turism și servicii, cred că realist putem vorbi de un aport spre 10%. Dacă adăugăm și transportul, poate că sare de 10%. Este doar opinia mea de consultant. Merită făcut, la modul cel mai serios, un studiu pe această temă. Și trebuie analizat cu atenție Contul Satelit, care abordează cheltuielile generate de turism începând cu cazarea, alimentarea, transportul, serviciile culturale, agrementul, serviciile de asigurări, produsele autohtone, serviciile turistice oferite de agenţiile de turism, ocuparea forţei de muncă din turism şi toate cheltuielile care duc la generarea fluxului monetar turistic.”

Traian Bădulescu este expert în turism, cu o experiență de 25 de ani ca jurnalist și de 15 ani ani de consultanță.