VIDEO. Explicațiile unui specialist în legătură cu COVID-19. Virusul te poate infecta prin ochi, nas sau gură/ Trei scenarii pentru sfârșitul crizei

Publicat: 30 03. 2020, 08:49
Profesorul Kim Woo-Jiu de la Spitalul Universitar Guro din Seul Foto: captură YouTube

Lumea întreagă pare pusă „sub lacăt” și ținută la izolare. E multă panică, dar și multă dezinformare despre pandemia de coronavirus. Coreea de Sud este dată adesea drept exemplu pentru modul în care a știut să răspundă acestei pandemii,  Da, toată lumea în Coreea de Sud poartă mască. Dar asta nu înseamnă că toți sunt bolnavi. Se protejează înainte de a fi testați. Nu este exagerat să spunem că în prezent, Coreea de Sud este una dintre cele mai sigure țări din lume.

Profesorul Kim Woo-Jiu de la Spitalul Universitar Guro din Seul lucrează în domeniul bolilor infecțioase din 1990 și în decursul acestor 30 de ani a tratat cazuri de tuberculoză, SIDA, rujeolă, s-a confruntat cu epidemiile de SARS în 2003 și gripă porcină în 2009, dar și cu Ebola, în 2014, apoi MERS în 2015. Spune însă că actuala pandemie de Covid-19 ridică cele mai mari provocări, potrivit Digi 24.

Cum se transmite coronavirusul

Profesorul Kim Woo-Jiu: Când tuşim sau strănutăm expulzăm picături. Practic, scuipăm. Trebuie să fie mai mari de 5 microni pentru a fi considerate picături, iar o singură picătură conţine multe virusuri. Mă refer la cele provenite de la o persoană infectată. Pentru că picăturile sunt mai mari de 5 microni, acestea urmează o traiectorie curbă, ca un curcubeu, şi aterizează de regulă la o distanţă între 1 metru şi 2 metri. În acel moment, virusul te poate infecta prin ochi, nas sau gură.

Reporter: Dar prin aer, dacă trec pe unde a trecut o persoană infectată, mă pot contamina?

Prof. Kim Woo-Jiu: Cu aerul este o chestiune uşor diferită. Explic mai încolo. Aşadar, principala cale de transmitere este prin picături.

A doua rută… Atunci când strănutăm sau ne curge nasul, avem tendinţa să ne ştergem nasul cu mâna, nu? O facem fără să ne gândim. Iar virusul ajunge pe mână. Apoi vin şi vă strâng mâna. V-am transmis virusul prin contact direct. Aceasta este a doua cale.

Apoi, a treia, este prin contact indirect. Atunci când un pacient strănută sau tuşeşte, picăturile ajung şi pe suprafeţele din jur, pe masă, pe clanţa uşii, pe tastatură…

Cât supraviețuiește virusul?

Iar virusul poate supravieţui acolo de la câteva ore până la mai mult de 3 sau 4 zile. (…)

Pe hârtie sau textilele din care sunt făcute hainele noastre, nu atât de mult. Pe hârtie, poate o zi. Depinde de temperatură şi umiditate.

Pe o masă ca aceasta, poate să supravieţuiacă chiar şi 5-7 zile. Deci când atingi suprafaţa după câteva ore, virusul de pe mâna ta încă este activ. Închipuie-ţi ce se întâmplă dacă îţi atingi apoi faţa.

Cât supraviețuiește virusul?

Iar virusul poate supravieţui acolo de la câteva ore până la mai mult de 3 sau 4 zile. Pe hârtie sau textilele din care sunt făcute hainele noastre, nu atât de mult. Pe hârtie, poate o zi. Depinde de temperatură şi umiditate.

Pe o masă ca aceasta, poate să supravieţuiacă chiar şi 5-7 zile. Deci când atingi suprafaţa după câteva ore, virusul de pe mâna ta încă este activ. Închipuie-ţi ce se întâmplă dacă îţi atingi apoi faţa.

Care sunt simptomele care ar trebui să indice necesitatea unui test pentru COVID-19?
În primul rând, trebuie testaţi cei care au febră sau usturime în gât, care tuşesc sau au dificultăţi de respiraţie. Este deosebit de important pentru persoanele în vârstă şi cele din grupul de risc să se testeze şi dacă resimt doar o stare de oboseală, pierderea apetitului sau dureri uşoare în tot corpul.

Purtarea măștii și a ochelarilor

Reporter: Când ne uităm în jur zilele acestea, vedem că aproape toţi coreenii poartă mască. Mi-am luat şi eu astăzi, dar dacă virusul poate intra în ochi, mai are rost să port mască?

– Dar purtaţi ochelari.

– Deci şi ochelarii ajută?

– Desigur. Am menţionat ochii, nasul şi gura pentru că în ele sunt membrane mucoase, în pleoape, în interiorul nasului, în gură. Virusul nu poate intra în piele, dar mucoasele au un receptor care se numeşte ACE2. Virusul trebuie să se lipească de aceşti receptori, pe care nu îi avem şi în piele. Pielea noastră acţionează ca o barieră. Virusul nu poate intra nici prin urechi.

De asemenea, profesorul Kim Woo-Jiu nu crede că actuala pandemie se va termina repede. În opinia sa, există trei scenarii:

1) se va comporta asemănător SARS, se va termina în iulie-august, şi nu va reveni, dacă toate ţările fac eforturi. Este cel mai optimist scenariu, îi dă 10% şanse sau chiar mai puţin;
2) la vară va dispărea din emisfera nordică, dar se va răspândi în emisfera sudică, apoi se va întoarce în nord în noiembrie sau decembrie, ca gripa sezonieră;
3) va fi creat un vaccin, toată populaţia lumii va fi vaccinată şi omenirea va scăpa de COVID cum a scăpat în anii 80 de variolă – este cel mai ambiţios scenariu şi cel mai greu de atins.