Cât a ajuns să coste celebra carpetă comunistă „Răpirea din Serai” la licitațiile organizate pe internet

Publicat: 19 10. 2023, 22:38
Actualizat: 19 10. 2023, 22:39

Decorul sufrageriilor comuniste, etalonul kitschului și revelaţia hipsterilor, faimoasa carpetă Răpirea din Serai a revenit puternic la modă. Pe internet se vinde la licitaţii, cu mii sau chiar zeci de mii de lei. A fost inclusă în expoziţii, pusă la loc de cinste la terase şi a iscat nenumărate controverse.

Răpirea din Serai este povestea unei fete răpite din dragoste din palatul lui Selim Paşa, din Turcia de azi, devenită o imagine care avea să pătrundă, fix 200 de ani mai târziu, în casele românilor, imortalizată pe o carpetă.

Carpeta se vinde şi cu 5.000 de lei.

„Mai mult de 40% din populaţia României cred că avea răpirea pe perete. Asta reprezintă o copilărie. A noastră. Toţi oamenii care au prins perioada comunistă ştiu despre această carpetă”, spune Adrian Rebenciuc, manager terasă, potrivit ziaruldeiasi.ro.

Cristina Tesar, antropolog: Mi se pare că e o emblemă a unei epoci până la urmă. Cred că a venit să înlocuiască covorul ţesut în război, că tot avem aici un război, de bunicile noastre.

Pe internet, Răpirea din Serai se vinde şi cu 5.000 de lei. Se fac inclusiv licitaţii pentru o astfel de carpetă.

Considerată de mulţi un simbol al kitschului absolut, carpeta a ajuns anul trecut piesă centrală într-o expoziţie de la Muzeul Ţăranului Român.

Povestea „Răpirii din serai”

Ajunsă subiect de glume cu „cocalari şi piţipoance”, „Răpirea din serai” este, înainte de a fi o carpetă intens folosită în unele case din România, o operă de Wolfgang Amadeus Mozart pe un libret de Stephanie Gottlieb, care a revizuit libretul cu acelaşi titlu scris de Christoph Friedrich Bretzner. Pe blogul personal, Ionuţ Puerava, a arătat pe scurt povestea „Răpirii din serai”.

„Constanţa era închisă în palatul lui Selim Paşa. Belmonte, un tânăr nobil spaniol dorea să o elibereze, dar nu avea acces în palat, aşa că s-a dat drept unul dintre cei mai cunoscuţi arhitecţi italieni ai timpului, profitând de faptul că Selim Paşa este mare amator de arhitectură. La miezul nopţii, Belmonte pătrunde în grădina palatului (serai) şi cu ajutorul unei scări coboară către o barcă acostată la ţărm. Sunt prinşi, Selim Paşa soseşte şi pe rând, Belmonte şi Constanţa iau vina asupra lor, fiecare dorind să-l salveze pe celălalt. Impresionat de puterea dragostei lor, Selim Paşa îi iartă şi le redă tuturor libertatea”, explică tânărul pe blogul său.

 

 

Sursa foto: Arhiva Gândul