Ce drepturi are, de fapt, viitorul PREȘEDINTE al României. Puterea sa e limitată de Constituție
Președintele României este una dintre cele mai importante instituții ale statului, însă atribuțiile sale sunt adesea confundate cu cele ale unui lider executiv absolut.
Președintele României este un garant al echilibrului democratic, cu un rol activ în politică externă, apărare și numirea unor oficiali-cheie, dar cu limite clare impuse de Constituție. Într-un sistem semi-prezidențial, președintele deține puteri limitate.
Potrivit Constituției României, președintele nu este șeful executivului, ci un mediator între puterile statului și între stat și societate. Articolul 80 din Constituție definește rolul său astfel:
„Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.”
Rolul viitorului președinte al României în politica externă
Președintele are un rol important în politica externă, dar nu exclusiv. Șeful statului conduce politica externă, în colaborare cu Guvernul, încheie tratate internaționale, care trebuie ratificate de Parlament.
De asemenea, șeful statului, acreditează și recheme ambasadori, la propunerea Guvernului și cu avizul Comisiilor de politică externă.
Președintele României nu face parte din puterea legislativă. În ceea ce privește relația cu Parlamentul, președintele poate participa la ședințele Parlamentului și adresa mesaje, poate solicita reexaminarea legilor înainte de promulgare.
Șeful statului poate, de asemenea, să sesizeze Curtea Constituțională asupra neconstituționalității unei legi. El este obligat să promulge legile, dar poate retrimite o singură dată o lege la Parlament.
Numirea Guvernului
Una dintre cele mai vizibile atribuții ale președintelui este numirea premierului. După consultarea partidelor, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Dacă Parlamentul respinge două propuneri succesive, se poate declanșa dizolvarea Parlamentului.
Tot el numește miniștrii, dar numai pe baza propunerii premierului și după validarea Guvernului de către Parlament.
Atribuțiile președintelui în domeniul justiției
Deși nu are puteri executive în justiție, președintele este cel care numeste judecători și procurori, la propunerea CSM.
Șeful statului numește președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea CSM. Poate acorda grațiere individuală, dar nu are dreptul la amnistie (care e de competența Parlamentului).
Citește și:
Le Monde: Simion, acest admirator al lui Donald Trump visează să devină „Președinte MAGA”