COMUNICAT. Legea privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, atacată la Curtea Constituțională de președintele Klaus Iohannis

Publicat: 10 07. 2020, 15:39
Actualizat: 10 07. 2020, 15:42
Judecătorii CCR au analizat modificările criticate din noua Legea a dării în plată / Sursa foto: CCR

Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, transmisă în 22 iunie de Parlament pentru promulgare,  a fost atacată, vineri. la Curtea Constituțională de președintele Klaus Iohannis. 

Klaus Iohannis arată în sesizarea de neconstituționalitate că, prin conținutul său normativ, legea contravine mai multor articole din Constituție, se arata in comunicat.

Astfel, președintelui Curții de Conturi i se atribuie aceleași competențe ca și plenului instituției, prin noua soluție legislativă.

Nu mai este respectat principiul independenței membrilor Curții de Conturi în exercitarea mandatului lor, având în  vedere va coordona, îndruma și conduce, după caz, întreaga activitate a instituției.

Coordonarea departamentelor Curții de Conturi în condițiile în care șefii departamentelor vor ajunge în subordinea președintelui Curții de Conturi sunt considerate neconstitutionale.

„Prin faptul că directorii din cadrul Curții de Conturi se subordonează președintelui, și nu consilierilor de conturi, care doar coordonează departamentele, sunt create premisele încălcării principiului imparțialității”, se arată în sesizarea la CCR.

Concentrarea puterii de decizie in atributia președintelui Curții de Conturi implică o diminuare a rolului celorlalți membri ai instituției

Președintele consideră că noile prevederi ar conduce către concentrarea puterii de decizie în sarcina președintelui Curții de Conturi și, după caz, a vicepreședinților, ceea ce implică o diminuare a rolului celorlalți membri ai instituției.

Organizarea concursurilor pentru directori și directori adjuncți ai departamentelor Curții de Conturi, camerelor de conturi județene și a municipiului București este contestată, măsură fiind de natură să afecteze stabilitatea aferentă funcției de auditor public extern.

Lipsa de răspundere a reprezentanților entităților audiate este lipsită de claritate în definire

Reprezentanții entităților auditate „nu răspund pentru consecințele măsurilor administrative”, această normă fiind lipsită de claritate și predictibilitate și este contestată că fiind neconstituțională.

Recurgerea la un expert autorizat extern și independent, considerată de președinte, neconstituțională

Entitatea auditată poate recurge la serviciile unui expert autorizat extern și independent, iar, astfel, rolul constituțional al Curții de Conturi va fi afectat, fiind considerat neconstituțional.

Activități didactice, de cercetare științifică și de formare profesională desfășurate de membrii Curții de Conturi sunt considerate neconstituționale de președinte în condițiile în care aceștia sunt asimilați prin Constituție judecătorilor din punct de vedere al regimului incompatibilităților.