Copiii României, în fața pericolelor de pe internet. Barometrul ABC: unul din șase tineri primește solicitări de natură sexuală cel puțin o dată pe lună
În timp ce Parlamentul României dezbate interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, cel mai recent Barometru al Alianței Binelui Comun (ABC) scoate la iveală amploarea riscurilor la care sunt expuși minorii în mediul online.
Adolescenții români petrec, în medie, peste cinci ore și jumătate pe zi pe internet, primesc mesaje cu caracter sexual încă de la 10 ani și se confruntă cu tentative de fraudă, hărțuire și șantaj sexual. În același timp, aproape o treime dintre elevii de gimnaziu spun că părinții nu le limitează niciodată timpul petrecut online.
România se află în fața unei decizii importante privind protecția copiilor în mediul digital. Pe 2 noiembrie 2026, Senatul a adoptat proiectul legislativ care prevede interzicerea accesului minorilor sub 15 ani la rețelele sociale și introducerea unor măsuri suplimentare de protecție pentru adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani.
Decizia finală aparține Camerei Deputaților. În acest context, datele reunite în Barometrul ABC „Tehnologia în viața elevilor din România” arată cât de vulnerabili sunt copiii în mediul online și cât de importantă este intervenția adulților și a instituțiilor.
Potrivit studiului internațional EU Kids Online 2026, analizat în cadrul Barometrului ABC, 16% dintre copiii români cu vârste între 10 și 16 ani primesc solicitări de informații sexuale pe internet cel puțin o dată pe lună, față de 5% în media internațională. Expunerea începe încă de la vârste mici.
La numai 10 ani, 11% dintre copiii români au primit mesaje cu caracter sexual în ultimul an. În rândul adolescenților de 15–16 ani, procentul ajunge la 33%. Riscurile nu se limitează însă la interacțiunile cu persoane necunoscute. Presiunea de a fi acceptați într-un grup și dorința de popularitate îi pot determina pe copii să participe inclusiv la provocări care le pun în pericol viața.
Recent, într-o intervenție pentru Gândul, Gabriel Nae, șeful Serviciului Siguranță Școlară din București, a atras atenția asupra fenomenului provocărilor de pe TikTok. Printre exemplele menționate se numără tinerii care se urcă pe vagoane de tren sau pe clădiri înalte pentru a obține aprecieri pe rețelele sociale, fără să conștientizeze pe deplin pericolul.
România înregistrează cea mai mare pondere a elevilor cu semne de utilizare problematică a rețelelor sociale dintre țările și regiunile participante la studiul internațional HBSC, publicat în 2024 de Organizația Mondială a Sănătății. Procentul este de 22% în rândul elevilor români de 11, 13 și 15 ani, dublu față de media internațională.
Adolescenții români cu vârste între 14 și 17 ani petrec, în medie, 5 ore și 33 de minute pe zi pe internet. Aproape trei ore sunt dedicate socializării și creării sau distribuirii de conținut online. Telefonul mobil îi însoțește inclusiv în timpul nopții. Peste un sfert dintre copiii români de 10–16 ani folosesc ecranele noaptea, zilnic sau aproape zilnic.
Datele centralizate în Barometrul ABC arată că elevii de gimnaziu care petrec mai mult de aproximativ patru ore pe zi online raportează mai frecvent stări de oboseală, iritabilitate, singurătate și dificultăți de integrare în colectivul școlar. În ciuda riscurilor, implicarea părinților în gestionarea timpului petrecut de copii în mediul digital scade odată cu înaintarea în vârstă.
Potrivit unei cercetări realizate de Ministerul Educației și UNICEF, 29% dintre elevii de gimnaziu spun că părinții nu le limitează niciodată timpul petrecut online. Mai mult, 34% dintre adolescenții de 14–17 ani declară că părinții nu utilizează niciuna dintre măsurile de protecție online analizate în studiul ANCOM. Diferențele sunt vizibile și în comportamentul copiilor. Elevii ai căror părinți stabilesc frecvent limite petrec, în medie, două ore și jumătate pe zi pe internet, față de 3,6 ore în cazul celor ai căror părinți intervin rar sau deloc.
O nouă provocare pentru părinți și sistemul de învățământ este utilizarea inteligenței artificiale în activitățile școlare. Un studiu realizat de Edge Institute în 2026, pe un eșantion de 3.033 de liceeni din România, arată că 98% dintre participanți au utilizat cel puțin o dată inteligența artificială.
Totodată, 46% dintre liceenii care folosesc aceste instrumente pentru școală recunosc că preiau uneori informații fără să le verifice, iar 21% au predat teme care conțineau informații sau surse inventate de inteligența artificială. În schimb, doar 15% dintre elevii chestionați spun că au primit explicații din partea unui profesor despre utilizarea responsabilă a acestei tehnologii.
Situația evidențiază o problemă mai amplă: deși tinerii români folosesc internetul de la vârste mici, numai 53% dintre cei cu vârste între 16 și 24 de ani dețin cel puțin competențe digitale de bază, față de 75% la nivelul Uniunii Europene.
În contextul dezbaterilor privind restricționarea accesului minorilor la rețelele sociale, datele Barometrului ABC evidențiază și necesitatea unor măsuri educaționale.
Alianța Binelui Comun, proiect derulat de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), propune introducerea unor activități practice de educație digitală în școli, pregătirea profesorilor pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale, organizarea unor programe de informare pentru părinți și stabilirea unor reguli clare privind folosirea dispozitivelor în unitățile de învățământ.
Organizația recomandă, de asemenea, dezvoltarea activităților sportive, culturale și de socializare care să le ofere copiilor alternative la timpul petrecut în fața ecranelor.
Dincolo de stabilirea unei vârste minime pentru accesul la rețelele sociale, rămâne însă o provocare pentru autorități, școli și familii: pregătirea copiilor pentru momentul în care vor avea acces independent la aceste platforme și vor trebui să recunoască singuri pericolele din mediul online.