Durerea unei MAME după ce și-a găsit fiica moartă, la câteva ore după ce o văzuse cum se pregătea de școală. Fata de 15 ani s-a stins sub ochii ei

Publicat: 21 02. 2025, 17:31
Doina Ruști, despre moartea tatălui și iertare: „Am transformat tragedia în literatură, nu în răzbunare” Cel mai recent episod al podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, difuzat pe 21 iunie, a adus în fața publicului o confesiune rară și tulburătoare. Invitată în studio, scriitoarea Doina Ruști a vorbit despre cea mai grea amintire a vieții ei – moartea violentă a tatălui – și despre modul în care a ales să transforme suferința în creație, nu în ură. Cunoscută pentru romanele sale de forță, distinse cu cele mai importante premii literare din România, Doina Ruști și-a pus adesea în pagină traumele personale sub forma metaforelor și a simbolurilor. De această dată însă, a vorbit fără filtre. „M-a torturat de-a lungul copilăriei vara de iulie, parfumul zarzărelor coapte, ziua în care el a murit.” Adrian Artene a adus subiectul în discuție cu o remarcă plină de empatie: „Cu blândețe despre moartea tatălui și vă ascultam vorbind fără să-i condamnați pe asasini.” Replica Doinei Ruști a fost fermă și surprinzătoare: „Da, categoric. Nici nu se pune problema răzbunării.” Pentru autoare, tragedia nu este un motiv de ură, ci o experiență care, oricât de dureroasă, trebuie asimilată, transformată și înțeleasă. Nu în cheie judiciară, ci umană. „Nicio societate, nicio lume nu poate fi judecată după legile de acum. E o greșeală masivă. Ar trebui să fii acolo, în interiorul faptelor respective, ca să poți să judeci.” În acel „acolo” – vara de iulie care i-a marcat copilăria – s-au născut nu doar traume, ci și o literatură puternică, infuzată de sensuri. Figura criminalului, reacțiile celor din jur, detaliile brutale ale morții părintelui său – toate au fost sedimentate în memoria scriitoarei și, mai târziu, alchimizate în ficțiune. „Am scris, după aceea, multe cărți parfumate. Am încercat să transform fiecare trăire și experiență într-o poveste care menține doar esențialul – parfumul zarzărelor coapte. Masa de ciment pe care zăcea trupul tatălui meu a rămas în fundal. Pentru că acolo, în profunzimea lucrurilor, începe literatura.” Puțini autori români contemporani vorbesc cu atâta luciditate despre pierdere și cu atâta forță morală despre iertare. Într-o societate tot mai grăbită să arunce verdicte, Doina Ruști aduce o perspectivă nuanțată și profund umană: nu tot ce doare trebuie răzbunat. Uneori, durerea poate deveni artă. / foto cu caracter ilustrativ

O mamă din Anglia a trecut printr-un coșmar, după ce fata sa de 15 ani a fost găsită fără suflare în dormitorul său, la doar câteva ore după ce  o văzuse pregătindu-se pentru școală.

Lisa, mama lui Grace Billows, a plecat de acasă marți, 11 februarie, pentru a-și duce cealaltă fiică, Alice, la medic. Înainte de a pleca, a văzut-o pe Grace aranjându-și părul, pregătindu-se pentru o nouă zi de școală. Însă, la întoarcere, a fost întâmpinată de o scenă cumplită: fiica sa zăcea inconștientă pe podeaua camerei, potrivit Mirror.

S-a întâmplat în timp ce se pregătea de școală

Lisa crede că Grace a suferit o criză epileptică în timp ce era singură și nu a mai putut să-și revină. Adolescenta fusese diagnosticată cu epilepsie anul trecut. Grace era în ultimul an de liceu și visa la un viitor strălucit. Voia să studieze istoria, literatura și teatrul.

„Istoria era viața ei. Se uita la emisiuni istorice, știa atât de multe. Eram atât de mândră de ea. Se descurca minunat la școală, era un copil atât de bun”, a povestit Lisa.

Cea mai mare durere a mamei este că fiica ei nu a mai apucat să-și împlinească visele. Cu doar câteva zile înainte de tragedie, Lisa plănuia să meargă cu Grace la cumpărături pentru rochia de bal. „Fiica mea ar fi reușit în viață, ar fi făcut ceva măreț. Aveam planuri împreună, trebuia să mergem la cumpărături marți pentru rochia ei de bal”, a spus mama, copleșită de durere.