Experți din întreaga lume se reunesc la București la Congresul Internațional de Longevitate. Medicina viitorului, în dezbatere la Biblioteca Națională

România îmbătrânește, dar sistemul medical și cel de îngrijire pe termen lung nu țin încă pasul cu această schimbare. Tot mai mulți oameni ajung la vârste înaintate, în timp ce accesul la servicii medicale, prevenție și îngrijire rămâne inegal, mai ales pentru cei cu venituri mici și pentru persoanele din mediul rural.

Datele OECD arată dimensiunea problemei. În 2023, persoanele de peste 65 de ani reprezentau aproape 20% din populația României, iar ponderea lor ar putea ajunge la 31% până în 2050. În același timp, România cheltuia doar 0,3% din PIB pentru îngrijirea pe termen lung, față de o medie OECD de 1,7%.

Diferența se vede în viața oamenilor obișnuiți. România avea un singur lucrător în îngrijirea pe termen lung la 100 de persoane vârstnice, comparativ cu cinci în media OECD. Capacitatea este, de asemenea, redusă: 17 paturi destinate îngrijirii pe termen lung la 1.000 de persoane de peste 65 de ani, față de 41 în media OECD. În practică, o mare parte din îngrijire rămâne în sarcina familiei, iar în zonele rurale accesul este și mai dificil.

Nu este, așadar, doar o discuție despre cât de mult poate trăi omul. Pentru România, întrebarea este cât din această viață poate fi trăită în stare bună de sănătate și cu un grad real de autonomie.

Acesta este contextul în care, azi, 24 septembrie, la Biblioteca Națională a României din București, are loc cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.

Cercetători, medici și specialiști din Spania, Italia, Arabia Saudită, Germania, Letonia, Israel, India, Statele Unite și România vor discuta despre cercetările care încearcă să înțeleagă mecanismele biologice ale îmbătrânirii și posibilitățile de a prelungi perioada de viață petrecută în stare bună de sănătate.

Ce încearcă să afle medicina longevității

Congresul reunește specialiști de la instituții precum Harvard Medical School, University Medical Center Rostock, Rīga Stradiņš University și King Abdullah University of Science and Technology, alături de cercetători implicați în studierea telomerilor, epigeneticii, bioinformaticii și reprogramării celulare.

Temele merg de la biologia îmbătrânirii și biomarkerii longevității până la medicina regenerativă, inteligența artificială, medicina predictivă și tehnologiile medicale digitale. În spatele acestor termeni se află întrebări concrete: ce se schimbă în celulele noastre odată cu vârsta, cum pot fi identificate mai devreme riscurile și ce intervenții pot preveni sau întârzia apariția bolilor asociate îmbătrânirii.

Programul este împărțit între „Longevity Science Forum”, dedicat cercetării academice, și „Applied Longevity”, unde accentul cade pe transferul cunoștințelor către prevenție, diagnostic și practica medicală. La Congresul Internațional de Longevitate se va lansa cartea semnată de Jose Cordeiro „Viața înfruntă moartea. Secretele longevității”, adusă în România cu sprijinul Ralucăi Prodan, președintele Asociației de Genetică și Medicină Personalizată. Volumul a fost tradus și publicat la editura Niculescu.

Pentru un sistem în care 6% dintre persoanele care aveau nevoie de îngrijire medicală declarau în 2023 că nu au reușit să o primească din cauza costurilor, distanței sau timpilor de așteptare, discuția despre longevitate nu este una abstractă ci una cât se poate de necesară

Miza este ca anii câștigați prin creșterea speranței de viață să fie, pe cât posibil, ani trăiți cu sănătate și autonomie.