Lumea s-a îndrăgostit de Bitcoin, dar România a rămas indiferentă (P)

Bitcoin nu a apărut peste noapte, dar până în momentul în care mulți români au început să-l observe, era deja prezent peste tot. De la pizzele pierdute în memoria colectivă până la investițiile corporative, povestea Bitcoin este una incredibilă. Tot ce poate face acest articol este să prezinte momentele esențiale pe care România le-a ratat și modul în care ar putea să recupereze.

Începuturile, când prețul Bitcoin nu însemna nimic

În 2010, Bitcoin valora mai puțin de un cent american. Nu este o greșeală de tipar – utilizatorii activi aveau mii de monede și nu se gândeau ce putea însemna asta. Pentru majoritatea utilizatorilor inițiali, era mai degrabă un experiment amuzant decât o investiție. Ideea că Bitcoin va deveni valoroasă într-o zi era mai degrabă o teorie îndrăzneață decât o așteptare reală.

Apoi a apărut celebra poveste cu pizza, care este repetată la aproape fiecare întâlnire Bitcoin. Un tip a plătit 10.000 BTC pentru două pizza mari. La momentul respectiv, asta însemna aproximativ 41 de dolari. Nimeni nu se gândea că ar putea fi ceva important. Astăzi, având în vedere ce vedeți când căutați „Bitcoin price”, acea mâncare ar fi costat milioane. Pare ridicol, dar s-a întâmplat – și este o ilustrare perfectă a cât de puțin înțelegeau oamenii despre potențialul viitor al Bitcoin.

Mineritul de Bitcoin era atât de simplu încât oamenii îl puteau face pe laptopurile vechi din casele lor. Nu existau echipamente specializate sau ferme de servere uriașe ca în prezent. Se puteau mina block-uri folosind doar puțină energie electrică și timp. Recompensele erau uriașe, deoarece nimeni altcineva nu făcea acest lucru și nimeni nu știa ce deținea.

Dacă le-ai fi spus acelor mineri din primele faze că un singur Bitcoin ar putea valora într-o zi zeci de mii de dolari, probabil ar fi râs. Mulți dintre ei au pierdut accesul la portofelele lor, au șters fișiere sau pur și simplu au uitat că le dețineau. Creșterea prețului Bitcoin nu a creat doar milionari, ci și mult regret pentru cei care au lăsat să le scape acele monede din primele etape.

Oportunități ratate și începutul lent al României

În timp ce dezbaterile despre Bitcoin se intensificau în redacțiile internaționale, România a păstrat o oarecare distanță. Desigur, pasionații de tech au experimentat minarea, dar nu a existat o discuție pe scară largă despre criptomonede. Majoritatea românilor nu au auzit de Bitcoin până când acesta nu a înregistrat deja câteva creșteri și scăderi. De atunci, povestea nu mai era despre tehnologie, ci despre oportunități ratate.

Chiar dacă oamenii din SUA sau Japonia tratau Bitcoin ca pe aur digital, românul obișnuit îl privea cu suspiciune. Apăreau titluri despre fraudă, piețe ilegale sau pur și simplu confuzie. Nu a ajutat nici faptul că reglementarea oficială era fie inexistentă, fie foarte strictă. Pentru mulți, ideea de a investi în ceva fără prezență fizică părea ca și cum ar cumpăra aer.

Astăzi, când discutăm despre inovație, nu ne referim doar la aplicații sau gadgeturi. Vorbim despre infrastructură. Unele orașe ale viitorului instalează deja bancomate Bitcoin în spații publice sau integrează tehnologia blockchain în sistemele guvernamentale. Între timp, România încă lucrează la legislația de bază privind criptomonedele. Nu suntem complet în urmă, dar cu siguranță nu facem parte din primele rânduri.

Ciudat este că această ezitare nu reflectă o lipsă de interes. Românii sunt incredibil de activi online și pricepuți la tehnologie. Problema a fost momentul ales. În momentul în care discuțiile despre criptomonede au devenit mai optimiste la nivel global, mulți români le catalogaseră deja mental drept „lucruri riscante și fără sens”.

Scandalurile care au speriat pe toată lumea, dar au dovedit reziliența

Când Mt. Gox a dat faliment, mulți oameni au presupus că jocul s-a terminat pentru Bitcoin. Era cea mai mare bursă la momentul respectiv și s-a prăbușit într-un amalgam de hackeri, monede pierdute și procese judiciare. Oamenii au pierdut milioane, iar încrederea în criptomonede a suferit un șoc puternic. Totuși, această situație nu a distrus Bitcoin. De fapt, a determinat dezvoltatorii să regândească modul în care ar trebui să funcționeze bursele.

Silk Road a fost un alt capitol în seria de relații publice negative ale Bitcoin. Piața de pe dark web a făcut titluri în întreaga lume și, deoarece Bitcoin era moneda preferată, nu a durat mult până când oamenii au început să facă presupuneri. Bitcoin a fost inițial etichetat ca un instrument pentru infracționalitate, chiar dacă banii cash rămâneau cea mai comună metodă de finanțare a activităților ilegale. Cu toate acestea, prejudiciul adus imaginii sale a persistat ani de zile.

Au existat chiar țări care au încercat să-l interzică complet. Într-o zi era legal, în următoarea nu mai era. Apoi a devenit din nou legal. Aceste oscilații bruște au fost suficiente pentru a speria pe oricine nu era un susținător înfocat. Și totuși, cumva, Bitcoin a supraviețuit. A devenit chiar mai puternic, construindu-și o reputație de a rezista mai bine la dezastre decât majoritatea platformelor tech.

În orice caz, aceste scandaluri au devenit parte din legenda sa. Ele au dat Bitcoin o credibilitate sporită, ca o componentă tehnologică care a trecut prin foc și nu s-a topit. De fiecare dată când a fost declarat mort, a revenit mai puternic. Pentru românii care priveau de pe margine, acest lucru ar fi trebuit să fie un semn. Dacă ceva continuă să se ridice indiferent de câte ori este doborât, poate că are ceva special.

Cuvinte de final

România poate că a ratat începutul poveștii Bitcoin, dar nu a pierdut toate oportunitățile. Cu o reglementare mai inteligentă, o educație mai bună și un amestec de prudență și optimism, încă mai există posibilități de a câștiga. Nu este vorba despre a fi acolo când s-a întâmplat, ci despre a ști ce s-ar putea întâmpla chiar dacă nu ai fost acolo.