Marian Enache președintele CCR explică motivele anulării alegerilor prezidențiale: „Hotărârea nu anulează dreptul de vot al cetățenilor”

Președintele Curții Constituționale Române a precizat că decizia pe care au luat-o magistrații, în ceea ce privește anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, a respectat principiile democratice și a subliniat că instituția pe care o conduce are la bază o abordare echidistantă și nu este tributară niciunui interes politic.

„În mod categoric, nu intenționăm să interferăm cu mediul și interesele politice de natură partizană din această perioadă electorală, întrucât CCR se află în afara perimetrului celor trei puteri ale statului și al partidelor politice. CCR este independentă și echidistantă în exercitarea atribuțiilor sale, precum și în raport cu celelalte instituții sau interese ale unor persoane sau grupuri de persoane. Rămânem consecvenți pe poziția imparțială a arbitrajului constituțional, în conformitate cu cerințele Legii fundamentale și cu legea organică a CCR. Nu înțelegem să ne antrenăm sau să ne implicăm în disputele politico-electorale ale momentului.”, a declarat președintele CCR, Marian Enache, pentru juridice.ro.

Președintele CCR a explicat rolul CCR în alegerile prezidențiale, potrivit Constituției.

„Curțile constituționale nu sunt „simple registraturi” ale alegerilor prezidențiale, ale cererilor partidelor, ale activității Parlamentului și a Guvernului, ele nu pot fi obediente sau ancilare acestora. Prin rolul și funcțiile lor în controlul de constituționalitate, acestea sunt garantul statului de drept consacrat de Constituție.

Potrivit art. 82 alin. (1) și art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, validează și confirmă rezultatele sufragiului. Această atribuție a Curții a fost reglementată în Constituția României aprobată prin referendum la 8 decembrie 1991 și nu a cunoscut nicio modificare prin revizuirea constituțională din 2003. A fost voința legiuitorului constituant originar să acorde, în mod expres și exclusiv, Curții atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, iar legiuitorul constituant revizuent a consolidat-o în mod implicit. Este un domeniu în care CCR are o competență plenară și exclusivă, instanțelor judecătorești lipsindu-le competența funcțională în acest domeniu. Cu alte cuvinte, CCR este singurul judecător electoral în cadrul procedurii de alegere a Președintelui României.”, a menționat președintele Curții Constituționale.

De asemenea acesta a mai atras atenția asupra faptului că printre responsabilitățile Curții Constituționale se numără și urmărirea modului de desfășurare a alegerilor prezidențiale și că „orice operațiune electorală din cadrul alegerilor prezidențiale poate fi supusă controlului Curții„.

Curtea Constituțională are obligația și responsabilitatea constituțională să urmărească modul de desfășurare a alegerilor prezidențiale în parametrii stabiliți de art. 2 alin. (2) din Constituție și aici mă refer, în special, la caracterul liber și corect al acestora. Hotărârile Curții Constituționale nu sunt îndreptate împotriva cuiva sau în favoarea vreunui candidat, ele fiind adoptate în interpretarea și aplicarea Constituției.

Trebuie observat că orice operațiune electorală din cadrul alegerilor prezidențiale poate fi supusă controlului Curții, iar actele Biroului Electoral Central pot fi contestate la Curte. Acest aspect este în concordanță cu proiectul de raport al Comisiei de la Veneția (paragraful 21), care, în cazul anulării alegerilor, stabilește că această competență poate aparține fie unui organ administrativ, cu condiția ca actele sale să poată fi contestate în fața curții supreme, a curții constituționale sau a unor curți specializate în materie electorală, fie curții constituționale în calitate de primă și ultimă instanță – exact cum este cazul României.

Șeful CCR: „Curtea are competența de a se sesiza din oficiu”

Marian Enache a menționat că magistrații Curții Constituționale se pot sesiza din oficiu în ceea ce privește procesul electoral.

„Astfel, conform textului constituțional, Curtea veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, iar cele două legi, fără a avea caracter de exhaustivitate, reglementează competența Curții Constituționale exercitată la sesizare, după cum urmează: soluționarea contestațiilor formulate împotriva înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, a cererilor referitoare la împiedicarea desfășurării campaniei electorale, precum și a cererilor de anulare a alegerilor. Curtea are competența de a se sesiza din oficiu cu privire la obiectul oricăreia dintre cele 3 categorii de acțiuni anterior enumerate”, a mai arătat acesta.

Președintele CCR, despre rezultatele alegerilor prezidențiale: „O curte constituțională le poate infirma, invalida sau anula”

„Dacă o curte constituțională poate valida și confirma rezultatele alegerilor, înseamnă că le și poate infirma, invalida sau anula. Această competență nu poate fi una formală, decorativă sau proclamativă, ea este una reală și efectivă, care poate fi exercitată în condițiile apariției unei situații excepționale care o declanșează.

Curtea Constituțională nu poate, în mod invariabil, să se limiteze la confirmarea rezultatului alegerilor, indiferent de împrejurările excepționale care pot apărea și care sunt de natură să vicieze procedura electivă, ci trebuie să o exercite ca atare tocmai pentru împlinirea rolului și a funcției de control activ de constituționalitate stabilit de Constituție.”, a explicat Marian Enache.

Marian Enache vorbește despre motivele care au generat anularea alegerilor prezidențiale în România

„Se poate observa că, în anul 2016, Curtea Constituțională a Austriei a invalidat rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, utilizând un standard foarte strict în privința aplicării regulilor și principiilor electorale.

În statele europene, curțile constituționale au această competență de a infirma rezultatele alegerilor tocmai pentru a proteja integritatea sistemului democratic.

În cazul României, neregulile determinante pentru anularea procesului electoral pentru alegerea Președintelui României au vizat egalitatea de șanse a candidaților, finanțarea campaniei electorale și influențarea votului, așadar caracterul corect al alegerilor, ca expresie a suveranității. În afara cauzelor determinante, au existat și epifenomene, elemente adiacente generate de conduita unor partide în campania electorală, deja cunoscute de public, care, la rândul lor, au contribuit la influențarea rezultatului alegerilor.”, a declarat Marian Enache.

„Libertatea de exprimare se autolimitează de drept în condițiile în care se promovează idei xenofobe”

„Constituția României și jurisprudența CCR garantează libertatea de exprimare în mod deplin, dar nu în termeni absoluți. Libertatea de exprimare se autolimitează de drept în condițiile în care se promovează idei xenofobe sau de inspirație antisemită, legionară, nazistă, totalitaristă ori de ură națională, incitare la discriminare, violență publică și defăimare a unor valori ale sistemului democratic și ale ordinii constituționale.”, a explicat președintele CCR.

Președintele CCR: „Hotărârea pronunțată de Curte nu sancționează și nu anulează dreptul de vot al cetățenilor”

„Curtea are obligația, stabilită direct în Constituție, să protejeze ordinea constituțională atunci când constată că există un proces electoral viciat pentru alegerea Președintelui României, de natură să afecteze legalitatea și corectitudinea rezultatelor votului exprimat de cetățeni. Curtea are rolul de a preveni o situație în care un competitor electoral ar putea să depună jurământul în calitate de Președinte al României în urma unui proces electoral viciat.

Curtea nu judecă emoționalitatea dreptului de vot, ci are obligația să verifice corectitudinea procesului electoral sub aspectul modalităților concrete prin care s-a exercitat votul.

Hotărârea pronunțată de Curte nu sancționează și nu anulează dreptul de vot al cetățenilor, așa cum artificial și tendențios se induce prin anumite mesaje în mediul public electoral, ci îl protejează de orice ingerință în scopul exprimării lui în deplină libertate și al realizării finalității sale constituționale.”, a declarat președintele CCR.

„Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu, nu înseamnă că prejudiciul nu există”

Insinuările care se propagă prin recuzita specifică a campaniilor de propagandă electorală în acest moment la nivelul societății vizează faptul că instanța constituțională a anulat dreptul de vot al românilor și, prin aceasta, a interzis sau a sancționat libertatea de a alege a acestora. Nimic mai fals.

Prin anularea procesului electoral cu privire la alegerea Președintelui României, Curtea Constituțională a realizat o măsură de justiție constituțională preventivă. Nu a sancționat un competitor sau mai mulți competitori, cum nu i-a sancționat nici pe alegătorii care au votat pentru un competitor sau pentru altul. Curtea a sancționat, în limitele obligației sale constituționale, procedura electorală ca atare, derulată în condiții de incorectitudine, stabilite în baza unor documente oficiale ale instituțiilor care, prin lege, au rolul să protejeze securitatea națională și care au atestat că au existat nereguli majore în cadrul procesului electoral. Mai simplu spus, prejudiciul în materialitatea sa obiectivă s-a produs.

Faptul că nu au fost descoperiți cei care au cauzat acest prejudiciu și care, de regulă, acționează cu mijloace sofisticate, uneori greu perceptibile, nu înseamnă că prejudiciul nu există în obiectivitatea lui și, ca atare, trebuie ignorat sau subestimat. Or, Curtea a constatat exact acest lucru, și anume că a existat o prejudiciere a rezultatului alegerilor prin încălcări ale legilor.”, a declarat Marian Enache.