(P) Vrei să nu te mai ducă nimeni de nas? Secretul vechi de 2.700 de ani care începe cu o simplă carte

În urmă cu aproape 2.700 de ani, un rege din Mesopotamia a început să adune mii de texte într-una dintre cele mai impresionante biblioteci ale Antichității. Într-o perioadă în care foarte puțini oameni știau să citească, Așurbanipal înțelesese că informația poate fi un instrument extraordinar de putere. Peste 2.000 de ani, filosoful Francis Bacon avea să exprime o idee asemănătoare printr-o formulă devenită celebră: „Cunoașterea înseamnă putere”. De atunci, lumea s-a schimbat radical, dar un lucru a rămas valabil: ceea ce știm ne poate influența deciziile, oportunitățile și chiar viitorul. Iar cărțile au fost, timp de milenii, una dintre cele mai importante căi prin care oamenii au transmis cunoașterea de la o generație la alta.

Trăim într-o epocă în care informația pare să fie peste tot. O găsim pe telefon, la televizor, pe internet și pe rețelele sociale. Putem afla în câteva secunde ce se întâmplă la celălalt capăt al lumii, putem căuta explicații pentru aproape orice problemă și putem consulta texte care, cu numai câteva secole în urmă, erau accesibile unui număr foarte mic de oameni. Exact această ușurință ne face uneori să uităm cât de importantă a fost informația de-a lungul istoriei. Au existat vremuri în care un singur text putea fi atât de valoros încât era copiat cu grijă, păstrat în palate sau temple și transmis din generație în generație. Iar unul dintre oamenii care au înțeles cel mai bine importanța păstrării cunoașterii a fost un rege asirian.

Așurbanipal, regele care a vrut să adune cunoașterea lumii

În secolul al VII-lea î.Hr., Așurbanipal conducea Imperiul Asirian, una dintre marile puteri ale Orientului Apropiat. Capitala sa, Ninive, se afla pe teritoriul Irakului de astăzi. Regele era neobișnuit de instruit pentru epoca în care trăia și se mândrea cu faptul că stăpânea scrierea cuneiformă, un sistem de scriere alcătuit din semne imprimate pe tăblițe de lut.

Așurbanipal a început să adune texte din diferite regiuni ale imperiului, iar scribii săi copiau lucrări considerate importante. La Ninive s-a format astfel una dintre cele mai cunoscute colecții de scrieri din lumea antică. Descoperirile arheologice asociate orașului cuprind aproximativ 30.000 de tăblițe și fragmente, deși nu toate pot fi considerate cărți complete sau atribuite cu certitudine bibliotecii personale a regelui.

Ce conțineau aceste texte? Aproape tot ceea ce oamenii instruiți ai vremii considerau important: observații astronomice, tratamente medicale, ritualuri religioase, interpretări ale viselor, liste de cuvinte, rugăciuni și opere literare. Printre ele se aflau și exemplare ale „Epopeii lui Ghilgameș”, una dintre cele mai vechi mari creații literare ale omenirii, o poveste despre prietenie, moarte și căutarea nemuririi.

Așurbanipal nu strângea aceste texte numai pentru a le păstra. Cunoașterea avea un rol important în conducerea imperiului. Regele se consulta cu specialiști care studiau cerul, interpretau semnele considerate divine și foloseau textele păstrate pentru a oferi sfaturi. Unele dintre aceste practici nu mai sunt considerate astăzi științifice, dar reprezentau modul în care oamenii epocii încercau să înțeleagă lumea și să ia decizii.

Altfel spus, Așurbanipal înțelesese că informația nu este valoroasă doar prin ceea ce conține, ci și prin ceea ce îți permite să faci cu ea.

Descoperă colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera și începe să construiești propria bibliotecă, volum cu volum. Marile opere ale literaturii universale pot deveni o parte importantă din ceea ce înveți și transmiți mai departe.

Francis Bacon și ideea care a schimbat felul în care privim cunoașterea

La mai bine de 2.000 de ani după Așurbanipal, filosoful englez Francis Bacon avea să formuleze o idee care a rămas celebră până astăzi: „Cunoașterea înseamnă putere”. Expresia este asociată cu o lucrare publicată în 1597, iar în gândirea lui Bacon cunoașterea avea un rol esențial în progresul omenirii.

Bacon considera că oamenii trebuie să observe lumea, să cerceteze și să caute explicații, nu doar să accepte ceea ce li se spune. Înțelegerea naturii putea duce la descoperiri și invenții care să îmbunătățească viața oamenilor. Era o perspectivă importantă într-o perioadă în care știința modernă începea să se dezvolte.

Dar ideea lui Bacon nu este valabilă doar pentru marii cercetători. Ea se aplică și în viața de zi cu zi. Un om informat poate înțelege mai bine o situație, poate recunoaște o problemă și poate găsi soluții pe care altfel nu le-ar fi luat în calcul. Cunoașterea ne ajută să punem întrebări, să comparăm variante și să nu acceptăm orice explicație fără să o verificăm.

Gândește-te la câte decizii luăm într-o singură săptămână. Alegem produse, servicii, facem planuri, discutăm despre probleme care ne privesc familia sau locul de muncă. Unele hotărâri sunt mărunte, altele ne pot influența viața pentru mulți ani. În fiecare dintre aceste situații, informația poate face diferența.

Există însă un detaliu important: a avea acces la informație nu este același lucru cu a avea cunoaștere. Putem citi zeci de știri într-o zi fără să înțelegem cu adevărat un subiect. Putem memora cifre și nume fără să știm ce semnificație au. Cunoașterea apare atunci când reușim să facem legături, să înțelegem cauzele și să folosim ceea ce am aflat.

De ce mai avem nevoie de cărți într-o lume în care găsim orice pe internet?

Astăzi, un om obișnuit are acces la o cantitate de informații pe care Așurbanipal nici nu și-ar fi putut-o imagina. Cu un telefon putem consulta biblioteci digitale, putem citi lucrări științifice și putem descoperi istoria unor civilizații aflate la mii de kilometri distanță. Și totuși, accesul la atât de multe informații nu înseamnă că devenim automat mai bine pregătiți.

De multe ori, informațiile ajung la noi fragmentate. Citim un titlu, urmărim un videoclip scurt, trecem la o altă știre și, după câteva minute, atenția ne este atrasă de cu totul altceva. O carte ne propune un alt ritm. Ne invită să urmărim o poveste sau o explicație de la început până la sfârșit, să înțelegem cum se leagă ideile și să reflectăm asupra lor.

Lectura nu înseamnă doar acumulare de informații. Literatura ne poate ajuta să înțelegem mai bine oamenii, istoria ne arată cum s-au format societățile, iar filosofia ne provoacă să ne întrebăm de ce gândim și acționăm într-un anumit fel. Uneori, o carte ne oferă răspunsuri. Alteori, valoarea ei constă tocmai în întrebările pe care ni le pune.

De aceea, construirea unei biblioteci personale poate fi o investiție pe termen lung. Nu trebuie să ai sute de volume și nici să citești într-un ritm impus. Poți începe cu o singură carte, apoi cu încă una. În timp, biblioteca devine o colecție de idei și povești la care te poți întoarce ori de câte ori simți nevoia.

Colecția „Cărți Fundamentale”, propusă de Editura Litera, reunește aproximativ 80 de opere importante ale literaturii universale. Seria începe cu „Odiseea” de Homer și include titluri precum „Meditații” de Marcus Aurelius, „1984” de George Orwell, „Mândrie și prejudecată” de Jane Austen, „Război și pace” de Lev Tolstoi, „La răscruce de vânturi” de Emily Brontë și „Procesul” de Franz Kafka.

Sunt cărți scrise în epoci diferite, dar care vorbesc despre preocupări pe care oamenii le au și astăzi: libertatea, iubirea, dreptatea, frica, curajul, relațiile dintre oameni și sensul vieții. Tocmai de aceea continuă să fie citite la zeci sau chiar sute de ani după apariție.

Colecția poate fi achiziționată prin abonament, cu două volume livrate lunar. Primele două cărți costă 49,99 lei, iar ulterior abonamentul este de 99,98 lei pe lună, pentru două volume. Abonamentul poate fi întrerupt oricând, iar volumele pot fi cumpărate și individual, la prețul de 69,99 lei fiecare.

Începe cu primele două volume din „Cărți Fundamentale”, disponibile prin abonament la 49,99 lei, și descoperă treptat cărțile care au influențat felul în care generații întregi au înțeles lumea.

O bibliotecă este mai mult decât o colecție de cărți

Există ceva special în ideea de a păstra cărțile pe care le-ai citit. Unele volume îți amintesc de o anumită perioadă a vieții, altele de oamenii care ți le-au recomandat sau de locurile în care le-ai descoperit. Poate că ai citit un roman în adolescență și l-ai înțeles într-un fel, iar peste 20 de ani, când îl redeschizi, descoperi în el lucruri pe care înainte nu le observaseși.

O bibliotecă personală poate deveni astfel și o arhivă a propriei vieți. Nu păstrează doar poveștile altora, ci și amintirile și experiențele noastre de cititori. Iar dacă volumele ajung, într-o zi, în mâinile copiilor sau nepoților, ele pot crea o legătură între generații.

Acum aproape 2.700 de ani, Așurbanipal a încercat să adune cunoașterea vremii sale într-o bibliotecă regală. Astăzi, avem posibilitatea de a ne construi propriile biblioteci fără să fim conducători de imperii și fără să avem la dispoziție armate de scribi. Putem alege cărțile care ne interesează, putem învăța în orice etapă a vieții și putem transmite mai departe ceea ce am descoperit.

Alege să începi propria bibliotecă prin colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera. Fiecare volum poate fi o nouă descoperire, iar împreună pot forma o colecție care să rămână în familie peste ani.

De la tăblițele de lut ale Mesopotamiei până la cărțile de astăzi, oamenii au căutat mereu modalități de a păstra și transmite ceea ce au învățat. Materialele s-au schimbat, metodele de tipărire au evoluat, iar informația a devenit mai accesibilă ca niciodată. Dar motivul pentru care merită să citim a rămas, în esență, același.

Cunoașterea ne ajută să înțelegem lumea în care trăim și ne oferă posibilitatea de a ne construi mai bine propriul drum. Iar uneori, acest drum începe cu o singură carte.