Pe ce VENITURI se bazează Vaticanul, cel mai mic stat din lume. Deficitul bugetar și cheltuielile lăsate în urmă de Papa Francisc

Economia Vaticanului, cel mai mic stat din lume, cu o suprafață de doar 0,44 kilometri pătrați, se sprijină pe patru piloni principali: veniturile din investiții și imobiliare, donațiile direcționate și contribuțiile către Papa, activitatea turistică și serviciile oferite de Institutul pentru Opere Religioase, cunoscut sub numele de Banca Vaticanului.

În anul 2022, aceste surse au generat un venit estimat la 887 de milioane de dolari, iar cea mai mare parte, aproximativ 65%, a provenit din activele imobiliare și investiții.

Donațiile cu destinație precisă au acoperit 24% din buget, în timp ce fonul „Moneda Sfântului Petru” – contribuțiile adresate personal Papei – au adus doar 6%. Turismul și Banca Vaticanului au completat diferența cu un modest 5%, potrivit Adevărul.

În 2022, suma de 560 de milioane de dolari (63% din buget) a fost alocată pentru servicii și administrare, din care 436 milioane dolari – Spitalulului Bambino Gesú, cel mai vechi spital de copii din Roma (fondat în 1896), aflat sub jurisdicția Sfântului Scaun.

Alte 30% din fonduri au mers către așa-numita misiune apostolică, care include 69 de organizații: sprijin pentru biserici, educație și munca misiunilor diplomatice din întreaga lume.

În ciuda reformelor și eforturilor de îmbunătățire a imaginii Vaticanului, experții consideră că indicatorii financiari ai orașului-stat sunt inexacți, ceea ce face destul de dificilă evaluarea stării economice reale a Sfântului Scaun, dar nu au nicio îndoială că Vaticanul are rezerve semnificative, inaccesibile publicului larg.

Rezervele de aur și activele ascunse

Aurul Vaticanului este păstrat în eparhii și în Banca Vaticanului, dar valoarea totală a acestor rezerve nu este neclară. Singura referință oficială rămâne raportul din 2013, la începutul pontificatului Papei Francisc, când valoarea cumulată a aurului și metalelor prețioase deținute de Sfântul Scaun era estimată la 50 de milioane de dolari. Alte 20 de milioane erau păstrate ca garanție de investiții, mai scrie sursa citată.

Pe lângă aur, Vaticanul este un investitor discret, dar influent, deținând acțiuni în corporații precum General Electric, Shell, IBM sau Bethlehem Steel – portofolii evaluate la miliarde de dolari.

Însă cele mai multe investiții sunt îndreptate către piața imobiliară. În 2021, în contextul reformelor inițiate de Francisc, Vaticanul a recunoscut că deține peste 5.000 de proprietăți – majoritatea în Italia, dar și în centre strategice din Londra, Paris, Geneva sau Lausanne.

Euro și derogări fiscale

Vaticanul beneficiază de o serie de prevederi speciale din partea Uniunii Europene (UE), drept recunoaștere a statutului său unic, care includ permisiunea de a bate monede euro (de obicei cu chipul Papei) și o serie de scutiri de taxe vamale și taxe la import și export.

Scandalurile cu tentă financiară din curtea Vaticanului

De-a lungul deceniilor, Sfântul Scaun a fost implicat și în unele scandaluri cu tentă financiară, de la gestionarea opacă a fondurilor, până la investiții riscante sau frauduloase.

Unii specialiști indică o lipsă structurală de competențe economice la nivelul conducerii bisericii, dar și o rezistență instituțională la schimbare.

Papa Francisc a încercat să rupă acest cerc vicios și a adus schimbări în guvernanța entităților financiare vaticane, lansând o politică de investiții etice și interzicând plasamentele în industria armamentului sau a jocurilor de noroc.

De asemenea, a deschis canalele de colaborare cu organisme internaționale precum Moneyval, în tentativa de a crește nivelul de conformitate și integritate financiară.

Deficitul bugetar de la Vatican

De ani buni, Vaticanul înregistrează un deficit structural. În 2012, acesta a fost de 18,4 milioane de dolari, pe fondul crizei din zona euro, al costurilor salariale pentru aproape 3.000 de angajați și al cheltuielilor de promovare media a catolicismului.

Problemele s-au acutizat în pandemie, iar în 2021 bugetul a fost aprobat cu un deficit de aproape 50 de milioane de euro.

Lipsa turiștilor din acea perioadă a obligat Vaticanul să taie 10% din salariile clerului și să înghețe angajările. De exemplu, în 2020 s-au vândut cu 75% mai puține bilete pentru muzee față de 2019.

FOTO – Profimedia