Vladimir Putin încearcă cu disperare să ascundă rolul Rusiei sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial
Încercările „editoriale” ale lui Vladimir Putin de a justifica pactul Molotov-Ribbentrop, care a pregătit terenul pentru cel de-al Doilea Război Mondial, par a fi sortite eșecului. În general, liderii statelor nu se străduiesc să justifice acordurile istorice dintre țările lor și Hitler, de exemplu. De ce este Putin obsedat să „scuze” legăturile predecesorilor săi cu naziștii?
„Marele Război Patriotic” are o aură religioasă, ca și conflict defensiv, în care soldații sovietici au luptat eroic împotriva agresiunii naziste, după ce războiul a început în data de 22 iunie 1941, scrie nationalinterest.org.
În 2020 se împlinesc 75 de ani de la încheierea războiului și Rusia va avea o „Zi a Victoriei”. Pentru a marca evenimentul, oficialii promit amnistii în masă pentru infracțiuni minore.
Totuși, narațiunea Rusiei este înșelătoare. În România, propaganda rusă a lucrat pentru a accentua rolul Armatei roșii în eliberarea Europei de sub povara nazismului. Mașinăria de manipulare nu a vorbit însă și despre masacrele Armatei roșii sau instaurarea regimurilor comuniste în Europa de Est, sub control sovietic.
Războiul nu a început însă în 1941, ci cu doi ani în urmă, când sovieticii și naziștii au invadat Polonia. Anul trecut, Parlamentul European a condamnat faptele abominabile ale naziștilor și staliniștilor, cu ocazia aniversării a 80 de ani de la semnarea așa-numitului pact de „neagresiune”, în care un „protocol secret” a sfâșiat Europa în sfere de influență între fasciști și comuniști.
ROMÂNIA, victimă a sovieticilor. Putin, căutări disperate în „arhivă”, pentru a justifica rolul Rusiei
Drept urmare, pactul a permis invazia Poloniei, „Războiul de Iarnă” al lui Stalin cu Finlanda. De asemenea, sovieticii au primit aprobarea naziștilor pentru a ocupa republici baltice și părți din ROMÂNIA, cu mult înainte de începerea războiului, după „calendarul sovietic”.
După anunțul Parlamentului European, Putin nu a mai avut liniște și a încercat să justifice pactul. În decembrie 2019, la o conferință de presă a unei televiziuni naționale, liderul de la Kremlin a apărat deciziile sovietice, după ce a răspuns întrebărilor legate de rezoluția PE. A doua zi a organizat un „summit informal” cu liderii din Comunitatea Statelor Independente, unde au fost examinate „materiale de arhivă”, pentru a demonstra că sovieticii au fost „obligați de circumstanțe” să semneze pactul cu Adolf Hitler.
În următoarea săptămână, Putin a revenit asupra problemei, la întâlnirea anuală cu oficialii din Ministerul Apărării.
Războiul a luat sfârșit în urmă cu 75 de ani – și URSS s-a dizolvat în urmă cu 30 de ani – dar conducerea actuală a Rusiei nu poate pemite ca memoria națională să fie una în care RUSIA are o vină comună pentru începerea războiului.
O victorie morală mitică împotriva unui rău universal poate fi o poveste inspirațională și Putin are nevoie să-i inspire pe ruși, pentru a menține politica de agresiune pe plan internațional.
De la dispariția URSS, Federația Rusă a invadat Georgia și Estul Ucrainei, a anexat Crimeea, a trimit mercenari în Africa, i-a bombardat pe inamicii lui Assad în Siria (inclusiv civili), a propagat numeroase fake news-uri la nivel global și a încercat că influențeze alegerile electorale din SUA.
O asemenea „armată activă” are nevoie de voluntari. Dacă eventualii recruți cunosc doar istoria eroilor care au lucrat împotriva răului, poate că vor fi mai dispuși să se înarmeze și să se sacrifice pentru liderul lor suprem.