Care sunt rutinele și provocările dintr-un penitenciar american. Mărturia româncei care a ajuns directoarea unui penitenciar de maximă siguranță

Publicat: 19 10. 2026, 18:10
Care sunt rutinele și provocările dintr-un penitenciar american. Mărturia româncei care a ajuns directoarea unui penitenciar de maximă siguranță

Rodica Crăescu, o româncă ajunsă la conducerea unui penitenciar american de maximă siguranță, a explicat în emisiunea „Martorii” care era rutina unui angajat în cadrul unui penitenciar din SUA și care erau pericolele la care era supus. Urmăriți emisiunea integrală pe YouTube.

Rodica Crăescu a ajuns, într-un mod aproape miraculos, directoarea unui penitenciar american de maximă siguranță. Aceasta făcea o muncă de birou, când a câștigat la loteria vizelor și a emigrat peste SUA.

Românca spune că mediul de lucru era unul imprevizibil și periculos. Cu toate acestea, angajații nu erau înarmați; se putea interveni împotriva deținuților doar folosind forța fizică și spray-ul cu piper. În cazuri speciale, cum ar fi revoltele deținuților, erau chemate echipe speciale înarmate, relatează invitata.

„Mediul corecțional, cel puțin acolo, este un mediu extrem de imprevizibil, intens, stresant și, da, de ce să nu spunem, periculos. În momentul în care intri în penitenciar, nu ți se permite să ai decât pepper spray. Nu poți să intri cu armă, nu poți să folosești altceva decât mâinile tale și pepper spray. Avem echipe speciale de intervenție. Deci, dacă incidentul se extinde, dacă este, de exemplu, o revoltă serioasă, atunci sunt chemate echipele speciale care au aceste echipamente.”
Rodica Crăescu își amintește care erau rutinele zilnice. Deținuții aveau diferite activități zilnice, de la activitate fizică până la ședințe de psihiatrie. Aceasta se ocupa ca deținuții să ajungă la toate activitățile necesare.
„Intrai în unitate de dimineață și desfășurai toate activitățile, începând cu numărătoarea de dimineață, apelul. După ce se clarifica numărătoarea și se servea micul dejun, urmau voia la recreere, alte activități, la sala de gimnastică, la biblioteca legală, la serviciile medicale, psihiatrice, la sociologi. Deci, trebuia să te ocupi de toate aceste lucruri pe care trebuia să le și menționezi, să le înregistrezi în computer. Dacă trebuiau escortați, de exemplu, la spital, la instanțe, atunci erau transportați, fiecare deținut, de către doi ofițeri înarmați. Dar în interior, nu. În interior, numai dacă erau în segregare, de exemplu; poate să fie și în protective custody, deci în custodie protejată, să nu fie atacați de altcineva. Sunt martori într-un proces și ceilalți pușcăriași sunt și ei acolo.”
În cazul în care era necesară o escortare, atunci deținutul era transportat de către doi ofițeri înarmați corespunzător. Aceeași procedură era urmată și în cazul martorilor protejați din diferite cazuri.