Bugetul pe 2018, bombă cu ceas pentru economia României. Scenariul lansat de vicepreședintele PNL, care susține că PSD își pregătește ieșirea de la guvernare
„În afara creșterii economice, toți indicatorii macroeconomici care prezintă starea de sănătate a unei economii s-au deteriorat. Unii dintre indicatori chiar au intrat în zona care semnalizează ‘pericol iminent'”, își începe Cîțu analiza prin care susține că proiectul de Buget pe 2018 este o bombă cu ceas care ar putea arunca oricând România într-o criză economică severă, încălcând, în același timp, și o serie de acorduri internaționale semnate de țara noastră.
Vicepreședintele liberalilor evidențiază o serie de evoluții fiscale care pot fi extrem de periculoase pentru România, dar de care, susține Cîțu, nu s-a ținut cont în realizarea Bugetului pentru anul următor, Guvernul comportându-se în 2017 „de parcă ar fi fost ultima petrecere. A vrut să se distreze și nu a fost interesat de consecințe – de parcă 2018 nu ar fi existat”.
Creșterea economică din consum, explozia prețurilor (cu o rată a inflației care a crescut, în doar 10 luni, de la 0 la 2,7%, chiar peste ținta de inflație a băncii centrale, de 2,5%), dublarea costurilor la care se împrumută statul român, escaladarea deficitelor comerciale și de cont curent, o monedă națională în picaj, dar și nivelul scăzut al investițiilor sunt realități de care Executivul ar fi trebuit să țină cont pentru a nu se expune riscului ca România să ajungă în colaps, mai arată Cîțu.
„Investițiile (n.r. reprezintă) o competiție pentru minime istorice: Cheltuielile cu investițiile, după 10 luni, sunt la 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. În acest ritm, la sfârșitul anului, deși a bugetat investiții de 4.2% din PIB (mici din punct de vedere istoric) guvernul va termina cu investiții de 2% din PIB. PSD a tăiat investițiile pentru că nu a colectat bani la buget, într-un an de creștere economică record.
Așa arată economia de la care trebuia pornit bugetul pentru 2018. O economie care crește doar din consum. Consum stimulat de creșteri salariale fără legătură cu economia reală și din promisiuni pentru alte creșteri salariale. O economie cu execuție bugetară dezastruoasă, cu inflație peste ținta băncii centrale și cu perspective de dublare a ratei de inflație (aproape 5% în prima parte a lui 2018). Cu dobânzi mai mari. Cu moneda națională mai slabă. Fără investiții. Cu deficite comerciale, de cont curent și bugetare mult mai mari”, a scris vicepreședintele liberal în analiza publicată pe blogul său, document pe care l-a numit „Bugetul pentru 2018- PSD vrea sa plece de la guvernare”.
Un alt aspect care, în viziunea liberalului, sabotează economic România îl reprezintă veniturile la bugetul de stat care, în acest moment, stau foarte prost, relativ la ținta pentru 2017. La începutul anului, ținta pentru venituri bugetare era de 31.2% din PIB. După jumătate de an ținta a fost reviziuită în jos la 30.6%, se arată în sursa citată, liberalul adăugând și că veniturile din TVA în 2018 sunt supraestimate cu aproximativ 5 miliarde lei.
„A doua sursă de venit importantă în bugetul pentru 2018 o reprezintă veniturile din contribuții sociale. Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat aduce în plus la buget 9 miliarde lei. O sumă importantă. DAR, și acest DAR este unul important, aceasta este suma pe care o colectează statul în cazul în care TOATE contractele din economie sunt renegociate și transferul contribuțiilor a fost deja efectuat. Probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este foarte mică. Astfel, o evaluare
prudentă care ține cont de context, arată că veniturile din contribuții sociale sunt supraestimate cu cel puțin 0.4% din PIB”, subliniază Cîțu.
Un alt subiect controversat atunci când vine vorba de buget îl reprezintă investițiile, despre care vicepreședintele PNL spune că sunt sacrificate în Bugetul pe anul viitor, din start, cu 1,2% din PIB, după ce oricum în 2017 a fost „dezastru” la acest capitol: „Începând cu 2016 este evident un lucru. Cresc chletuielile neproductive (de personal și asistență socială) și SCAD cheltuielile cu investițiile”.
Motivul pentru care cheltuielile cu investițiile au fost reduse este, susține Florin Cîțu, execuția bugetară foarte proastă, chiar dacă la începutul anului acestea erau bugetate la 4,2% din PIB. După 10 luni, însă, banii cheltuiți în investiții sunt doar 1,7% din PIB, iar „o estimare optimistă duce investițiile la aproape 2% din PIB in 2017. Minim istoric!”.
„Anul 2018 începe fără creșterea pensiilor, cu salarii nete neschimbate în sectorul public, cu dobânzi mai mari, prețuri mai mari și o monedă mai slabă. În aceste condiții trebuie să ne așteptăm la presiuni pentru creșteri salariale în sectorul bugetar pe care Liviu si Darius le vor folosi pentru a ieși de la guvernare dupa ce legile justitiei au trecut prin Parlament. Astfel, în 2018 cheltuielile neproductive pot să crească până la 21% din PIB în timp ce cheltuielile cu investițiile pot să ajungă la 1% din PIB”, mai arată Cîțu.
Și problema deficitului bugetar rămâne una care agită spiritele în spațiul public, mai ales în contextul în care România a primit în mai multe rânduri avertismente din partea UE, fiind somată să ia măsuri pentru a se încadra în ținta agreată de deficit.
„Abandonarea obiectivului de consolidare fiscală se termină cu o criză dureroasă pentru populație. Dacă totul ar urma exact același scenariu, ar trebui ca România să fie lovită de o criză în 2018. Din păcate este foarte dificil să estimezi momentul exact când o economie intră în criză economică. DAR, există indicatori care arată când ești pe aproape. (…) arata clar că se strâng norii unei crize economice de proporții.
Bugetul pentru 2018, încalcă titlul III Pactul Bugetar, art 3 alineat (1) cu literele a, b, c, d, si e. Acest lucru este recunoscut și de autorii bugetului care motivează: ‘Totodată, potrivit dispozițiilor art. 3 alin.(1) lit.c) din TSCG „(c) părțile contractante pot să devieze temporar de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestuia doar în circumstanțe excepționale, astfel cum sunt definite la litera (b) de la alineatul (3)”, context bugetar care poate fi apreciat a nu se încadra în aceste circumstanțe'”, remarcă liderul liberal.
Pe scurt, liberalii ridică mari semne de întrebare în ceea ce privește proiectului Bugetului pe 2018, iar semnalele de alarmă trase de vicepreședintele PNL se referă la o creștere acută a cheltuielilor neproductive și la tăierea cheltuielilor cu investițiile, dar și la o posibilă procedură de infringement pe care ar putea s-o suporte România în prima parte a lui 2018, dacă Executivul continuă să ignore recomandările CE referitoare la deficitul structural. Cîțu conchide arătând că veniturile la buget sunt supraestimate cu cel puțin 8,6 miliarde de lei, structura cheltuielilor subminează creșterea economică și susține că, din punctul să de vedere, bugetul sfidează Constituția României.
„Devine o certitudine că în 2018 PSD se pregătește să plece de la guvernare. Folosește aceeași strategie ca în 2015. Aduce economia într-o stare precară și intenționează să câștige alegerile din opoziție, dar având totuși majoritate parlamentară (exact ca în 2015-2016). Dacă va fi ca urmare a dosarelor penale ale lui Liviu Dragnea sau a protestelor populației, asta este singura necunoscută, în 2018, care merită atenția noastră”, este scenariul lansat ce vicepreședintele PNL.