În discursul de dinaintea votului, premierul desemnat Luca Niculescu a promis de toate pentru toți: pensiile vor fi indexate, familiile cu venituri mici vor avea sprijin, se elimină impozite, salariile vor crește, investiții în energie, irigații pentru agricultori, mese pentru elevi, sprijin financiar pentru Republica Moldova

Într-un moment în care România se confruntă cu un deficit bugetar uriaș, o datorie publică în creștere, o economie aproape blocată și presiuni tot mai mari asupra finanțelor statului, premierul desemnat Luca Niculescu a venit în fața Parlamentului cu un discurs plin de promisiuni. De la indexarea pensiilor și sprijinul pentru familiile cu venituri mici până la eliminarea unor impozite, salarii mai bune, investiții în energie și agricultură, mese pentru elevi și asistență pentru Republica Moldova, lista angajamentelor este generoasă. Rămâne însă întrebarea de unde vor veni banii pentru toate acestea, în condițiile în care România trebuie, în același timp, să își reducă deficitul și împrumuturile.

Luca Niculescu își prezintă programul de guvernare într-un context economic extrem de dificil. Potrivit prognozei Comisiei Europene din mai 2026, economia României ar urma să crească anul acesta cu numai 0,1%, în timp ce inflația este estimată la 7%, iar deficitul bugetar la 6,2% din PIB. Dar acestea sunt prognoze optimiste. Analiștii financiari independeți vorbesc de contracție a economiei și, în ciuda prognozelor, datele de la INS sunt clare: economia României scade în primul semestru din 2026, față de aceeași perioadă din 2025.

Chiar dacă deficitul s-a redus față de anul trecut, statul continuă să cheltuiască mult peste ceea ce încasează. În primele opt luni ale anului, gaura din buget a ajuns la 59,42 miliarde de lei, potrivit Ministerului Finanțelor. Datoria publică a depășit pragul de 60% din PIB, iar costurile împrumuturilor pun o presiune tot mai mare pe buget.

Premierul desemnat recunoaște chiar el gravitatea situației, arătând că aproape un leu din zece încasat de stat este folosit pentru plata dobânzilor.

Cu toate acestea, discursul său cuprinde numeroase promisiuni de sprijin financiar, facilități fiscale și investiții.

Pensiile vor fi indexate din 2027. Sprijin pentru familiile cu venituri mici

După înghețarea pensiilor în 2025 și 2026, Niculescu anunță reluarea indexării începând cu anul viitor.

„Pensiile vor fi indexate începând cu 2027, cu prudență și în limitele traiectoriei deficitului, iar pensionarii cu pensii mici, familiile cu venituri reduse și gospodăriile afectate de costul energiei vor beneficia de sprijin țintit.”

Premierul desemnat nu precizează însă procentul cu care vor crește pensiile și nici valoarea ajutoarelor destinate persoanelor vulnerabile.

Totodată, promite că statul va continua să ajute familiile cu venituri mici în fața facturilor ridicate la energie.

„Până când aceste capacități vor produce efecte în facturi, statul român le va fi alături familiilor cu venituri mici.”

Nici în acest caz nu sunt prezentate sumele care vor fi alocate sau mecanismul concret prin care oamenii vor primi sprijinul.

Salarii mai bune și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri

Pe lângă pensii și ajutoare, premierul desemnat vorbește despre refacerea veniturilor populației și despre o economie care să permită plata unor salarii mai mari.

„Întrebarea este cum construim o economie capabilă să producă în țară mai multă valoare, să plătească salarii mai bune și să susțină, în mod durabil, un nivel de trai european.”

Niculescu prezintă creșterea salariilor ca pe un rezultat al dezvoltării economice, fără un termen sau un procent concret.

În schimb, pentru companii, premierul desemnat avansează o măsură fiscală precisă: eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri.

„Dăm un semnal de predictibilitate pentru mediul de afaceri. Păstrăm cota unică, eliminăm impozitul minim pe cifra de afaceri și deschidem schemele de relansare pentru producția în țară.”

Investiții în energie: aproape 6.000 MW noi până la finalul lui 2027

Niculescu promite investiții în noi capacități de producție, stocare și modernizarea rețelelor, dar și măsuri pentru reducerea costurilor suportate de industriile strategice.

„De aceea, ne propunem să reducem costul efectiv al electricității pentru industriile strategice, prin contracte pe termen lung, instrumente europene de sprijin, investiții în producție și stocare și modernizarea rețelelor.”

Premierul desemnat avansează și o țintă concretă pentru producția de energie.

„Până la finalul lui 2027 vom aduce în sistem aproape 6.000 de megawați noi, adica de aproape trei ori productia centralei de la Cernavoda.”

Agricultorilor le promite irigații și capacități de procesare

Nici agricultura nu lipsește de pe lista angajamentelor. Premierul desemnat promite dezvoltarea sistemelor de irigații și a industriei agroalimentare, astfel încât România să producă mai mult și să proceseze o parte mai mare din producția agricolă.

„În agricultură, trebuie să producem mai multă valoare adăugată, prin dezvoltarea irigațiilor, a capacităților de procesare și a industriei agroalimentare.”

Mai multe mese pentru elevi și extinderea programelor după școală

Premierul desemnat promite și extinderea programelor sociale din educație, în special a celor destinate copiilor.

„De aceea, vom acorda o atenție specială calității învățământului preuniversitar și reducerii decalajelor – prin extinderea programelor „Masă sănătoasă” și „Școală după școală” și dezvoltarea învățământului dual.”

Extinderea programului „Masă sănătoasă” ar însemna ca mai mulți elevi să beneficieze de hrană asigurată printr-un program finanțat public. În același timp, extinderea programelor „Școală după școală” presupune resurse suplimentare pentru sistemul educațional.

România promite asistență pentru Republica Moldova

Pe lista angajamentelor apare și Republica Moldova. Niculescu susține că România trebuie să devină principalul sprijin al autorităților de la Chișinău în procesul de integrare europeană.

„România trebuie să fie principalul sprijin al Republicii Moldova în acest proces, atât prin susținerea politică și diplomatică a aderării la nivel european, cât și prin asistența concretă pe care o putem oferi autorităților de la Chișinău în pregătirea integrării.”

Discursul vorbește despre asistență concretă, dar nu menționează explicit un ajutor financiar, de o sumă de la bugetul României către Republica Moldova.

Promisiuni multe, buget sub presiune. De unde vor veni banii?

Lista promisiunilor este cu atât mai relevantă cu cât România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar într-o economie afectată de inflație, consum slab și costuri ridicate de finanțare.

Comisia Europeană estimează că datoria publică va ajunge la 61,6% din PIB la finalul lui 2026 și va continua să crească în 2027. În același timp, România se află sub procedura europeană de deficit excesiv și trebuie să își reducă dezechilibrele bugetare.

Paradoxal, chiar premierul desemnat își asumă în discurs o regulă strictă de disciplină financiară:

„Nicio cheltuială permanentă nu va fi aprobată fără o sursă permanentă de finanțare și fără avizul Ministerului Finanțelor.”

Rămâne de văzut cum va împăca viitorul Guvern toate aceste angajamente: pensii indexate, ajutoare pentru familiile vulnerabile, facilități pentru companii, investiții în energie și agricultură și programe sociale extinse, în condițiile în care trebuie simultan să reducă deficitul, să țină sub control datoria publică și să relanseze economia. Deocamdată, discursul lui Luca Niculescu oferă o listă generoasă de beneficii și investiții promise, dar mult mai puține detalii despre costurile lor, sursele de finanțare și termenele în care vor deveni realitate.