GÂNDUL LIVE. Sebastian Burduja, secretar de stat la Finanțe: Deschiderea școlilor la termen a avut la bază considerente economice, dincolo de cele epidemiologice

Publicat: 17 09. 2020, 14:33
Actualizat: 17 09. 2020, 15:26
Sebastian Burduja, intervenție la Gândul Live

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Sebastian Burduja a explicat, la Gândul Live, că decizia de a deschide școlile la termen în această toamnă s-a bazat, pe lângă analiza epidemiologică, și pe argumente ce țin de impactul asupra economiei.

Sebastian Burduja a comentat, la Gândul Live, datele din studiile recente, care arată că suspendarea cursurilor poate avea un efect negativ în economie. Trei luni fără școală ar înseamna o pierdere de 1,5% din economie la nivel de țară, dar și o pierdere de 3% din viitoarele venituri ale unui copil, o arată un raport al Organizației pentru Cooperarea și Dezvoltarea Economică. Fiecare an școlar aduce o creștere a veniturilor în medie de 7,5-10%, câștig obținut pe tot parcursul vieții, arată analzele recente.

„Nu vrem să periclităm viitorul niciunui copil”

„Există o legătură foarte strânsă între educație și dezvoltare economică, între abilitățile pe care fiecare copil, fiecare elev va deprinde și ce va putea ulterior genera din punct de vedere al valorii economice, contribuția lor la economia unei țări, economia României”, a confirmat Sebastian Burduja, la Gândul Live.

„E un fenomen global, sunt peste 1,6 miliarde de cursanți afectați în toată lumea, e important să știm că nu suntem singuri în această provocare, și aș spune că inclusiv această decizie de deschidere a școlilor la termen, practic, în toata aceasta, a avut la bază, sigur, dincolo de considerentele epidemiologice, și considerente economice. Nu vrem să periclităm viitorul niciunui copil din această țară, din contră: vrem să aibă condiții cât mai sigure în care să învețe, să se dezvolte, să acumuleze aceste cunoștințe și să nu piardă timp prețios, timp pe care ulterior poate să îl investească în forță de muncă, dezvoltare și așa mai departe”, a spus secretarul de stat.

Orice măsură de restrângere a activității înseamnă un cost economic

Secretarul de stat a trecut în revistă domeniile economice în care este în continuare nevoie de măsuri pentru stimularea investițiilor.

„Semnalele din piață nu sunt chiar rele, din contră, există o oarecare efervescență și pe zona de cerere, și pe zona de ofertă în zona de real estate (imobiliară – eng.). Ajută, cred, și programul Noua Casă, în ce formă va fi după deliberările din Parlament vom vedea, dar venim cu măsuri în spijinirea acestei piețe foarte importante”, a spus Burduja.

Potrivit secretarului de stat, e nevoie în continuare să stimulăm construcțiile, infrastructura, iar această pandemie să devină o oportunitate pentru ca României să-și reseteze sistemul economic.

„În continuare mergem pe sârmă”

„În continuare mergem pe sârmă, între protejarea vieților oamenilor și protejarea standardelor lor de viață, a locurilor de muncă”, a comentat Burduja, după ce miercuri s-a înregistrat un nou record al cazurilor noi de infecție cu noul coronavirus.

„Orice măsură de restrângere a activității lor înseamnă un cost economic, toți oamenii trebuie să înțeleagă asta. Nu comentez partea de sănătate, dar pe partea economică, noi dorim să ținem economia cât mai deschisă, să ne asumăm unele riscuri ți să continuăm să generăm venituri la buget, pe care să putem după aceea să le reinvestim în infrastructură, în dezvoltarea țării”, a spus Burduja, care a precizat că creșterea economică revine, conform celor mai recente analize.

O vulnerabilitate a României continuă să fie deficitul comercial, admite Burduja, mai mult de jumătate fiind dat de produsele chimice.

„Cred că România are nevoie de o strategie în care să încurajeze producție internă de produse chimice și derivate, astfel încât în loc să importăm aceste produse, să le putem produce la noi acasă, chiar să atragem investiții, chiar să contribuim la acest proces de decuplare a UE și SUA de ceea ce înseamnă zona asiatică, India, China, și să devenim ceea ce eu am numit o economie sigură, capabilă să își producă resursele de care are nevoie prin capabilități interne. Dacă vreți, un „Prin noi înșine” adaptat anului 2020”, a conchis Burduja.