Recomandare de carte. Regatul sufletelor pierdute (Stelarium I) de Ana-Maria Negrilă, un roman vast și ambițios

Publicat: 14 10. 2020, 14:00

Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, doctor în literatură veche, scriitoare și traducătoare, Ana-Maria Negrilă a debutat în 1993, prozele sale obținând numeroase premii la concursurile de profil (inclusiv premiul Vladimir Colin pentru romanul science-fiction Împăratul ghețurilor în 2008).

În 2016, i-a apărut primul volum al seriei Stelarium, Regatul sufletelor pierdute (Crux Publishing, 2016), urmat, la câteva luni de volumul al doilea, Ascensiunea stelară, publicat la aceeași editură. Ultimul volum al seriei Stelarium – Agenții haosului a fost publicat de Crux Publishing în primăvara anului 2019.

Regatul sufletelor pierdute este o operă spațială de mari dimensiuni, care pune bazele unei lumi complexe, a cărei istorie se întinde pe sute de ani. Avem parte de science fiction pur și dur, dar și de o aventură cu spioni, conflicte politice, manifestări religioase și întorsături de situație care vor ține cititorul cu sufletul la gură.

Trei nave au pierdut legătura cu restul celorlalte plecate de pe Terra, în încercarea de a coloniza alte părţi ale Universului. Ajunşi în sistemul stelei Etain, neştiind dacă ceilalți au dispărut complet sau doar nu mai pot comunica, cei trei căpitani ai navelor decid să colonizeze planeta Galene. Asemănătoare Pământului pe care au fost nevoiţi să îl abandoneze, capabilă să susțină viaţa umană, Galene pare locul propice pentru ca specia umană să o poată lua de la capăt.

Cu toate acestea, orgoliile oamenilor si ideologiile scindate i-au făcut pe cei trei căpitani să pornească în direcţii diferite, astfel luând naștere, mai întâi, Regatul Celest și Republica. Ulterior, precum coasta lui Adam, Cominternul se desprinde din Republică, pentru a lua calea unei evoluţii diferite. Regatul Celest, voit izolat încă de la început, rămas profund religios, creează agenții Anh pentru a se apăra. Republica respinge unele progrese științifice, considerând o abominaţie creaţiile rezultate în urma manipulării genetice, în timp ce pentru Comintern religia principală este ştiinţa însăşi. Conflictelor mai mult sau mai puțin făţişe dintre cele trei state li se adaugă şi tumultul intern din interiorul fiecăruia, în special Regatul Celest fiind afectat de jocuri politice de culise.

Filosofia promovată de Um Comte (figura mesianică a acestei lumi), o religie-hibrid între creștinism și zen-budism, stă la baza principiilor celor trei state, însă numai Regatul Celest reușește să o transforme într-o armă, creând agenţii Anh. Uniţi prin fluxul Anh, energia vitală a planetei Galene, capabili să se infiltreze în mintea oricui, având puteri necunoscute însuşi regelui ce îi conduce, spionii Anh devin deosebit de periculoşi.

În romanul Regatul sufletelor pierdute, îi urmărim pe agenții Ang Sten, Adrew și Karl, aflați într-o misiune al cărei rezultat poate schimba complet soarta universului. Scopul lor principal este să părăsească Galene și să recupereze misterioasa navă Speranzia. Dar lucrurile nu sunt niciodată ceea ce par, pentru că fiecare dintre agenți are și câte o misiune personală, secretă pentru toți ceilalți.

Antrenant, complex și menit să pună pe gânduri pe oricine, Regatul sufletelor pierdute este, așa cum spunea și Lect. Univ. Dr. Florin Pîtea, un roman vast și ambițios.

“Cadrul în care se desfășoară romanul este generos – o planetă extrasolară colonizată de descendenții unor astronauți tereștri. Pe de o parte, statele întemeiate de aceștia sunt într-un proces dinamic de rearanjare a relațiilor de putere – proces din care nu lipsesc spionajul, trădările și asasinatul. Pe de altă parte, tehnologiile utilizate de personaje permit abordări inedite ale activităților umane – fie că vorbim despre perpetuarea conducerii religioase, despre consolidarea puterii politice sau despre disimularea agenților secreți într-o societate inamică.

Când spun „vast”, mă gândesc la dimensiuni comparabile cu Primăvara Helliconiei. Când spun „ambițios”, mă gândesc la o structură narativă multi-plan precum cea din Dune. Iar când spun „space opera”, mă gândesc la o societate imaginară complexă de genul celor din Seria Culturii.”

Dacă doriți să discutăm despre cărți sau activitatea voastră din domeniul literar, dacă aveți o carte pe care vreți să o prezentăm, acestea fiind publicate în rubrica Gânduri printre cărți, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe adresa de e-mail – online@gandul.ro , care să conțină numele și un număr de telefon, precizând în subiect – în atenția Simonei Tănăsescu și Alinei Dinu.