Alegeri cruciale în Serbia: Partidul lui Aleksandar Vučić, amenințat de o mișcare studențească. Ce șanse are fostul președinte să piardă puterea

Aleksandar Vučić a câștigat toate alegerile la care a candidat în Serbia începând din anul 2012, însă duminică, o mișcare condusă de studenți are șanse reale să depășească Partidul Progresist Sârb (SNS) în cadrul alegerilor parlamentare din țară.

Aleksandar Vučić conduce Serbia de 14 ani. El a deținut funcția de vicepremier al Serbiei din 27 iulie 2012 până în 27 aprilie 2014.
În paralel, în prima parte a acestui interval (iulie 2012 – septembrie 2013), el a ocupat și funcția de ministru al Apărării. Mandatul său de vicepremier s-a încheiat în aprilie 2014, moment în care a preluat oficial funcția de prim-ministru al Serbiei.

Vučić a câștigat alegerile prezidențiale din primul tur în 2017 și a fost reales în 2022. Deși funcția de președinte este în mare parte ceremonială prin Constituție, Vučić a transformat-o în centrul absolut al puterii în Serbia, până la demisia sa strategică din septembrie 2026.

Pe 9 septembrie, președintele Aleksandar Vučić a dizolvat oficial Parlamentul și a stabilit data mult-așteptatelor alegeri parlamentare anticipate. Ulterior, pe 27 septembrie 2026, cu șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea și ultim mandat constituțional, Vučić a demisionat în mod oficial pentru a putea conduce partidul său la alegerile legislative, scopul său fiind obținerea funcției de prim-ministru pentru a continua să conducă țara. Constituția Serbiei îi interzicea lui Vučić să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial.

Ce arată ultimele sondaje

Conform celui mai recent sondaj Ipsos, publicat pe 22 octombrie, lista electorală „Aleksandar Vučić – Serbia Unită” va obține 47,4% din voturi la alegerile parlamentare, iar „Lista Studențească – Studenții câștigă” 40%. Primul pe această listă este Ilija Srdanović, cardiolog și profesor titular la Facultatea de Medicină din Novi Sad.

Conform sondajului respectiv, lista „Ivica Dačić – Factorul de stabilitate” ar trece, de asemenea, de vot cu 3,2% din voturi, în timp ce „Dreapta autentică – Dr. Miloš Jovanović” ar câștiga aproximativ 1,7%, iar lista „Serbia europeană – Marinika Tepić – Zdravko Ponoš” ar obține aproximativ 0,8% din voturi.

Lista electorală „Ivica Dačić – factor de stabilitate” este formată din Partidul Socialist din Serbia (SPS), Serbia Unită (JS), Partidul Social Democrat din Serbia (SDPS) și Verzii din Serbia.

Rata de participare estimată este de 64,7%, respectiv se preconizează că aceasta se va situa între 62,9% și 66,5% din numărul alegătorilor înregistrați, ținând cont de marja de eroare. Sondajul a fost comandat de lista electorală „Serbia Unită”.

Potrivit Politico, un alt sondaj publicat marți de „New Serbian Political Thought”, o agenție independentă de sondaje, arată că „Lista Studenților” se află cu un mic avans în fața Partidului Progresist, cu 44,5% față de 42,7% pentru Vučić.

„Generația Z și studenții se mobilizează și luptă pentru un guvern care să investească în viitorul lor, în loc să ne submineze în mod activ înainte ca noi să ne începem cu adevărat viața de adulți”, a declarat pentru POLITICO Kosta Golubović, un student la drept în vârstă de 21 de ani de la Universitatea din Novi Sad.

Mișcare de protest împotriva lui Vucic a început în noiembrie 2024, când o copertină a unei gări recent renovate s-a prăbușit în Novi Sad, provocând moartea a 16 persoane, printre care și doi copii mici.

Doliul pentru cei decedați s-a transformat în proteste de amploare, alimentate de negarea de către guvern a oricăror nereguli, ceea ce a dus la demisia fostului prim-ministru. Demonstrațiile au atras mulțimi uriașe, atingând apogeul în martie 2025, când la Belgrad a avut loc un miting la care au participat peste 325.000 de persoane. De atunci, studenții protestatari cer organizarea de alegeri anticipate.

Ultimele proteste din Serbia

Joi, peste o sută de mii de sârbi au ieșit în stradă pentru a-și exprima sprijinul față de mișcarea de tineret protestatară din Serbia.

Mulțimile au venit din toate direcțiile în piața centrală din Belgrad și au umplut mai multe străzi din jurul acesteia. Grupul independent de monitorizare a mulțimilor „Arhiva Adunărilor Publice” a estimat că la miting au participat aproximativ 150.000 de persoane.

Partidul lui Vučić a fost timp de 14 ani „partenerul incomod, dar indispensabil al Occidentului“ în Balcani, scrie Politico.

Serbia, țară candidată la aderarea la UE, a refuzat să impună sancțiuni Rusiei. Anul trecut, Vučić s-a deplasat la Moscova pentru a participa la parada de Ziua Victoriei organizată de președintele Vladimir Putin. Liderii europeni au preferat, în mare parte, să închidă ochii, preferând un Belgrad previzibil în locul unuia democratic. Pe măsură ce protestele studențești au luat amploare, aceștia au ezitat în mod evident să ia poziție.

Ce vor vota duminică cetățenii sârbi

Duminică au loc în Serbia alegeri pentru deputații din Adunarea Națională, iar cetățenii vor alege dintre cele 18 liste electorale, care au propus 2.418 de candidați pentru cele 250 de locuri din parlament.
Numărul alegătorilor înregistrați este de 6.450.523, iar votarea va avea loc la 8.392 de secții. Secțiile de votare vor fi deschise între orele 7:00 și 20:00. Cetățenii sârbi care locuiesc în străinătate pot vota la una dintre cele 93 de secții de votare din 37 de țări.

Comisia Electorală a Republicii (CER) a decis că votul la toate secțiile de votare din străinătate va dura 13 ore și se va încheia cel târziu la ora 20:00, ora locală a Republicii Serbia.