Premierul Peter Magyar ia România la țintă de la tribuna Parlamentului ungar și dă țara drept exemplu negativ, alături de Franța: Vedem unde se ajunge cu guverne care nu opresc risipa și corupția

Premierul Ungariei, Péter Magyar, a lansat critici dure la adresa României, de la tribuna Parlamentului de la Budapesta, prezentând țara noastră, alături de Franța, drept un exemplu negativ în materie de gestionare a finanțelor publice. Liderul guvernului maghiar a avertizat că risipa bugetară, corupția și incapacitatea autorităților de a controla cheltuielile pot avea consecințe grave asupra economiei unei țări. Declarațiile au fost făcute luni, 19 octombrie, în timpul prezentării proiectului de buget al Ungariei pentru anul 2027, notează Reuters.

Într-un discurs de peste două ore susținut în fața parlamentarilor maghiari, Péter Magyar a invocat situația economică a României și a Franței. Premierul ungar a susținut că problemele bugetare ale celor două state arată ce se poate întâmpla atunci când guvernele nu reușesc să pună capăt cheltuielilor excesive și deturnării banilor publici.

„Trebuie doar să ne uităm în jurul Europei pentru a înțelege amploarea acestei provocări și ce este în joc”, a declarat Magyar, potrivit sursei citate.

Premierul maghiar a indicat apoi explicit România și Franța ca exemple ale consecințelor pe care le poate avea, în opinia sa, lipsa unor măsuri ferme împotriva risipei, corupției și furtului din fondurile publice, atunci când asemenea probleme persistă ani la rând.

România, exemplu negativ în Parlamentul Ungariei

Referirea directă la România a venit într-un moment în care guvernul de la Budapesta încearcă să promoveze o schimbare majoră a politicii bugetare, după înlăturarea de la putere a fostului premier Viktor Orbán.

Péter Magyar a prezentat un plan prin care deficitul bugetar al Ungariei ar urma să scadă la 4,9% din produsul intern brut (PIB) în 2027, față de un deficit estimat la 7,5% din PIB pentru 2026.

Ținta anunțată este mai ambițioasă decât estimările analiștilor consultați anterior de Reuters, care anticipau un deficit de aproximativ 5,3% din PIB.

În acest context, invocarea României și a Franței a reprezentat un avertisment politic adresat propriilor parlamentari, Magyar încercând să demonstreze că lipsa controlului asupra cheltuielilor publice poate împinge statele europene spre dezechilibre bugetare greu de corectat.

Guvernul de la Budapesta promite să reducă risipa și corupția

Potrivit planului prezentat în Parlament, autoritățile maghiare estimează că reducerea corupției și a cheltuielilor excesive din sectorul public ar putea genera economii echivalente cu 1,5% din PIB.

Executivul intenționează, totodată, să introducă un impozit pe avere, să majoreze taxele aplicate marilor companii și să reducă anumite cheltuieli bugetare.

Pe de altă parte, proiectul include și cheltuieli suplimentare de peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari, pentru majorarea pensiilor, creșterea salariilor din sectorul public, sprijinirea familiilor și reducerea taxelor pentru persoanele cu venituri mai mici.

Obiectivul pe termen lung al guvernului Magyar este coborârea deficitului sub pragul european de 3% din PIB până în 2030, în perspectiva aderării Ungariei la zona euro.

Mesajul premierului maghiar pune România într-o lumină nefavorabilă

Prin comparația făcută în Parlamentul de la Budapesta, premierul Ungariei a folosit România nu ca model de urmat, ci ca exemplu al riscurilor pe care le presupune amânarea reformelor și tolerarea risipei banilor publici.

Deși afirmațiile sale au fost formulate în cadrul unei dezbateri despre bugetul Ungariei, mesajul a vizat explicit și modul în care au fost administrate finanțele publice în România și Franța.