RĂZBOI Israel-Hamas, ziua 207: Germania insistă pentru soluția cu două state/SUA cer Curții Penale Internaţionale să stea departe de Israel
Ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, s-a pronunţat în favoarea unei soluţii cu două state în timpul discuţiilor cu omologi din ţări occidentale şi arabe care au avut loc la Riad.,
De asemenea, ea a pledat pentru un ajutor umanitar mai mare acordat Fâşiei Gaza.
Baerbock cere recunoașterea statului Palestina
În timpul discuţiilor, Baerbock a subliniat că un stat palestinian independent, ca parte a unui proces de pace cuprinzător şi a unei soluţii cu două state, rămâne un obiectiv clar al politicii germane.
Diplomatul german a participat la această întâlnire a miniştrilor de Externe arabi şi europeni de la Riad, iniţiată de Arabia Saudită şi Norvegia, la care pe ordinea de zi s-au aflat perspectiva unei soluţii cu două state şi recunoaşterea Palestinei.
O soluţie cu două state prevede coexistenţa paşnică a Israelului şi a unui stat palestinian, bazat pe graniţele teritoriilor palestiniene ocupate de Israel din 1967 – Cisiordania, Ierusalimul de Est şi Fâşia Gaza.
Cu toate acestea, guvernul israelian respinge definitiv o astfel de soluţie cu două state.
De asemenea, Baerbock a precizat că „acum este o nevoie urgentă de îmbunătăţire a accesului umanitar în Gaza şi de eliberarea ostaticilor”.
SUA nu acceptă o anchetă a CPI
„Statele Unite nu sunt în favoarea” unei anchete penale la adresa oficialilor israelieni din cauza conflictului din Fâşia Gaza, într-un moment în care liderii de la Tel Aviv sunt îngrijoraţi de posibile mandate de arestare emise pe numele lor, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.
„Credem că CPI nu are competenţă în această chestiune”, a adăugat Karine Jean-Pierre. „Întotdeauna am fost clari în privinţa anchetei efectuate de instituţia de la Haga”, a subliniat purtătoarea de cuvânt.
Nici Statele Unite, nici Israelul nu sunt membri ai Curţii, însă Autoritatea Naţională Palestiniană a aderat în 2015.
Potrivit agenției de presă Axios, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut preşedintelui american Joe Biden, în timpul unei convorbiri telefonice, să îl ajute să împiedice emiterea de mandate de arestare care i-ar putea viza pe premier, pe ministrul Apărării şi pe şeful Statului Major din Israel.
Karine Jean-Pierre nu a comentat conţinutul conversaţiei dintre cei doi lideri, spunând că aceasta s-a concentrat în principal pe negocierile în curs privind încetarea focului şi eliberarea ostaticilor deţinuţi în Gaza.
Pe 26 aprilie, premierul Benjamin Netanyahu a scris pe reţeaua de socializare X că „ameninţarea cu arestarea de militari şi oficiali ai singurei democraţii din Orientul Mijlociu şi a singurului stat evreiesc din lume este scandaloasă şi ar crea un precedent periculos”.
Israelul, investigat pentru crime de război
CPI a deschis o investigaţie în 2021 asupra Israelului pentru posibile crime de război comise în teritoriile palestiniene.
Procurorul Curţii, Karim Khan, a indicat că această anchetă s-a extins şi la ostilităţile declanşate pe 7 octombrie, cu referire la atacul Hamas pe teritoriul israelian și în urma căruia Israelul a lansat o vastă operaţiune militară în Fâşia Gaza.
CPI nu a făcut până acum niciun comentariu cu privire la posibila publicare a mandatelor de arestare.
CPI, care funcţionează din 2002, este responsabilă de urmărirea penală şi judecarea persoanelor vinovate de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii.
În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, acuzat de crime de război în Ucraina.